PREZENTARE GENERALĂ
Biserica tip sală a fost construită în jurul anului 1400, stilul său aparținând din punct de vedere stilistic de goticul târziu. Închis spre partea de est, corul său generos este separat printr-un arc triumfal neobișnuit de înalt, de sală, el fiind iluminat prin intermediul a trei ferestre încheiate cândva în arc frânt. Pe peretele nordic nu există ferestre, în timp ce peretele sudic are trei ferestre înguste în arc frânt. Odinioară, spre apus, fațada deschidea un portal impresionant de circa doi metri înălțime și lat de 1.5 metri, el fiind zidit ulterior. Intrarea în biserică se face pe o singură ușă de acces aflată pe latura sudică, acces ce formează un alt arc frânt ce se profilează evident printr-o tencuială de mortar. Caturile de apărare aveau fiecare șapte metereze, câte două aflate în pereții corului și câte unul pe laturile estice ale absidei. Meterezele au formă dreptunghiulară, destinația lor fiind adresată armelor de foc.
Corul și sala sunt prevăzute cu boltă semicilindrică cu penetrații. În vest există un balcon pentru orgă, adăugat mai târziu. Orga este din 1812 și a fost reparată de meșterul Karl Einschenk în 1914. Din perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV-lea – XVI-lea. În partea de sud este situat turnul de poartă și clopotnița. Turnul este datat în partea de sud 1601, acesta servind ca clopotniță, având o înălțime de aproximativ 32 m. În sud-est se află o clădire care, în 1854, a fost construită ca primărie, este posibil ca în Evul Mediu pe locul respectiv să fi fost o capelă. În anul 1880 s-au făcut restaurări care au consolidat bolta actuală, corul a fost prevăzut cu un dublu cerc și în interior cu 8 bare transversale, partea inferioară a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărămidă. Pereții laterali și bolta sunt construite numai din cărămidă. Conform censului din 1910, locuitorii satului, în număr de 987 de persoane, au decis să facă o restaurare generală în anul 1912.
Altarul baroc a fost distrus cu ocazia prăbușirii peretelui de est al corului, în 2002. O incintă ovală înconjoară biserica. Nemaiexistând o comunitate evanghelică în localitate, corul prăbușit nu a fost reconstruit.
Sursa: wikipedia.org

SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI
După prăbușirea corului și a altarului din anii ’90 biserica a fost efectiv lăsată pradă degradărilor și devastării de către populația locală. Structura din stejar a acoperișului este afectată în câteva puncte și dislocată, însă mai poate fi salvată. S-au produs dislocări ale tiranților de lemn datorită unui sistem de structură neadecvat și au apărut dislocări ale majorității contrafișelor de la nivelul tiranților. Unele dintre cosoroabe și grinzi sunt putrede. O parte din lați sunt degradați. Țigla este degradată sau lipsește pe alocuri permițând infiltrarea apei meteorice.

PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
Se propune completarea elementelor structurale degradate inclusiv a laților și completarea elementelor lipsă sau degradate ale învelitorii. La nivelul corului și al altarului prăbușit se propune închiderea provizorie a golului rezultat. Este necesară luarea măsurilor de antiefracție prin montarea unei porți metalice provizorii la intrarea de sub turn.

LUCRĂRI EFECTUATE
S-au înlocuit toate elementele degradate ale învelitorii cât și lații degradați de pe nava principală. Pe partea sudică țiglele au fost luate la mână iar în rest au fost înlocuite local.

PREZENTARE GENERALĂ
Ansamblul bisericii fortificate este alcătuit dintr-o bazilică cu elemente romanice (nave cu stâlpi de secțiune pătrată și cor) și gotice târzii (sanctuar poligonal și bolți), turn neogotic la vest și incintă cu patru turnuri secondată pe est de un zwinger larg. Aceste componente majore ale bisericii fortificate s-au ridicat și refăcut de-a lungul unei lungi perioade de timp, din secolul al XIII-lea până în cel de-al XIX-lea.

SITUAȚIA ANTERIOARĂ INTERVENȚIEI
Învelitoarea acoperișului bisericii era degradată de mai mult timp. În urmă cu câțiva zeci de ani au fost efectuate lucrări de consolidare minimale,
dar care au cedat în timp. Din motive climatice degradările au avansat rapid, infiltrațiile de apă amenințând să ducă la prăbușirea acoperișului.

PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
S-a propus completarea elementelor structurale degradate ale acoperişului, înlocuirea laților și a țiglelor degradate de la nivelul bazilicii, cu intervenție etapizată, pe componente.

LUCRĂRI EFECTUATE
După documentarea componentelor de învelitoare ale sacristiei, s-a demontat atent parte din învelitoare și s-au înlocuit/completat elementele
structurale degradate (căpriori, cosoroabe, tiranți), apoi s-a completat cu țiglă manuală partea deteriorată a învelitorii. Execuția lucrărilor a fost finanțată de către organizația sașilor din Alțâna (HOG Alzen), de Siebenbürgische Stiftung și de alți donatori, dar n-ar fi fost posibilă fără sprijinul inimosului și energicului Hans Tekeser (Alzner Automotive) și a curatorului Rosemarie Müller. Lucrările au fost executate de către echipa condusă de meșterul Ernst Linzing din Mălăncrav. Asociația Monumentum, expertul MC arh. Ioan Bucur și arh. Hermann Balthes au contribuit pro-bono cu
documentația (de conservare) în regim de urgență. Mulțumirile noastre se îndreaptă atât către ei, cât și către S.C. TEMAD CO SRL din Brașov – sponsorul tradițional al Ambulanței pentru monumente care ne-a sprijinit cu uneltele necesare și echipamentul voluntarilor.

VOLUNTARI
Cornelia Florea, Erika Gnad Geb Binder, Daneasă Cristina, Eliza Toader, Andrei Buda, Andreea Maftei, Mihai Moldovan, Diana Muresan, Veronica Vaida, Eugen Vaida, Ștefana Paul.

PREZENTARE GENERALĂ
Ansamblul bisericii evanghelice cuprinde o bazilică gotică întemeiată în sec. al XIV-lea, cu mai multe etape de intervenții de-a lungul secolelor,
înconjurată de o incintă poligonală neregulată, pe care se păstrează în colțul nord-estic un turn de plan dreptunghiular. Turnul, cu două niveluri de construcție, are un acoperiș în pupitru, cu panta spre interiorul incintei.

SITUAȚIA ANTERIOARĂ INTERVENȚIEI
Structura laților şi învelitoarea turnului se aflau în stare avansată de degradare, aproape de colaps, necesitând de urgenţă o intervenţie pentru a se evita prăbușirea întregii structuri a acoperișului și punerea în pericol a vizitatorilor și a chiriașilor care locuiesc în incinta bisericii fortificate.

PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
Față de situația evaluată s-a propus completarea leţurilor degradate şi a ţiglelor de tip solzi de factură industrială cu unele istorice.

LUCRĂRI EFECTUATE
După documentarea pieselor existente, s-a trecut la completarea leţurilor degradate, la montarea unei învelitori integrale de ţigle istorice adecvate. Intervenția a pornit la inițiativa Asociaţiei Kulturerbe Kirchenburgen, a HOG Grosskopisch și a Consistorului Districtual Evanghelic Mediaș. Materialele au fost puse la dispoziție de către Anglo Romanian Trust for Traditional Architecture și de donatori privați, iar uneltele de către S.C. TEMAD CO SRL din Braşov.

VOLUNTARI
Razvan Stanciu, Tudor Tescoveanu, Cipi Munteanu, Ane Ristea, Ștefana Paul, Vlad Paul, Veronica Vaida, Eugen Vaida, William Blacker.

PREZENTARE GENERALĂ
Monumentul se află în jumătatea estică a satului și este alcătuit acum dintr-o biserică-sală și un turn-clopotniță aflat izolat, la 6,50 m vest de biserică.
Ambele componente sunt din zidărie și poartă peste tot urmele abandonului de către comunitatea care s-a risipit în a doua parte a secolului
XX și în primele decenii ale celui următor: zidării demantelate până la sol pe partea vestică, acoperișuri și tencuieli sunt degradate, jgheaburi neîntreținute sau sparte/dispărute parțial, geamuri sparte, inventarul din interior strămutat parțial, ca măsură de siguranță, la alte instituții.
În Evul Mediu, biserica s-a aflat într-un ansamblu fortificat, apoi, pe locul incintei și în exteriorul ei au fost ridicate o serie de clădiri de proporții diferite precum școala (1913) și „Casa profesorului”, ambele lângă turn și lângă „Casa administratorului cetății” (lipită de fațada nordică a turnului-clopotniță); de asemenea, „Casa comunității” și casa parohială evanghelică.

SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI
Clădirea reprezenta un pericol public având în vedere că zidul de incintă nu mai exista (zona fiind destul de frecventată de tinerii din localitate) iar căderea țiglelor de pe acoperiș era destul de frecventă. Învelitoarea bisericii prezenta degradări și permitea infiltrații cauzate de exfolieri ale țiglei istorice manufacturate, spărturi ale țiglelor cauzată de șocuri mecanice (probabil grindină), alunecări de pe lați a pieselor de învelitoare și dispunerea greșită a laților pe alocuri. Învelitoarea a fost compusă din mai multe sortimente de țiglă istorică.

PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
S-a propus refacerea învelitorii după sistemul “luatul la mână”: demontarea, trierea și redispunerea pieselor de ceramică și completarea celor lipsă
cu elemente din ceramică manufacturată identice ca formă, dimensiune, dispunere, proprietăți mecanice și tehnică de confecționare.

LUCRĂRI EFECTUATE
Primele două rânduri de țigle s-au montat pe streașină în pat de mortar pe bază de var după curățarea prealabilă a surplusului de mortar de la ultima intervenție. În prealabil a fost necesară montarea pe aruncători a cărligelor pentru jgheaburi.
Lații istorici ciopliți din esență de brad au fost păstrați și s-au înlocuit doar cei degradați după o inspecție vizuală atentă. Lații noi au fost debitați mecanic. În zonele în care secțiunea neregulată a laților istorici a permis alunecarea țiglelor s-au selecționat și folosit țigle cu ciocul mai lung. Coamele istorice de pe muchii au fost refolosite și montate umed. După remontarea învelitorii s-au montat jgheaburile și burlanele noi.
S-au făcut unele sondaje de parament pe pereții interiori ai bisericii cu ajutorul specialiștilor. S-au descoperit mai multe datări și inscripții pe lați, țigle și cărămizi. De asemenea s-au înlocuit țiglele și coamele degradate sau lipsă de pe învelitoarea turnului clopotniță și s-a înlocuit paratrăznetul vechi, nefuncțional.