Prezentare GeneralăCuptorul de topit fier se află la ieșirea din satul Zimbru, comuna Gurahonț, județul Arad, pe Valea Râului, la 3 km de sat, lângă cabana forestieră, la intersecția drumului ce urcă, în stânga, spre Dosul Laurului și în dreapta, spre cătunul Brusturescu. Locul unde este amplasat e numit „Jumelț”. În lucrarea istoricului Marki Sandor […]
Prezentare Generală Cuptorul de topit fier se află la ieșirea din satul Zimbru, comuna Gurahonț, județul Arad, pe Valea Râului, la 3 km de sat, lângă cabana forestieră, la intersecția drumului ce urcă, în stânga, spre Dosul Laurului și în dreapta, spre cătunul Brusturescu. Locul unde este amplasat e numit „Jumelț”. În lucrarea istoricului Marki Sandor „Monografia orașului liber regesc și a comitatului Arad”, vol. II, pagina 862, este consemnat faptul că: „Contele Welslheim a fost urmat la Zimbru de Bogdanovici Sandor, care a construit un furnat (cuptor) de topit metal, care în urma arderii obținea o producție de 25-30 quintale bare de fier.” Cuptorul a fost construit în perioada 1844-1864, din blocuri de piatră susținute de plăci de fontă și cărămidă arsă în zona centrală. Acesta are o formă de trunchi piramidal cu baza pătrată, în mijloc are un gol în formă cilindrică, iar pe cele 3 suprafețe laterale, jos are 3 intrări prin care se alimenta focul, se eliminau rezidurile și se scurgea minereul topit care era pus în diferite forme, apoi răcit cu apa din apropiere. Încărcarea cuptorului cu minereu se făcea prin partea superioară, acesta având 15 metri înălțime. Datorită eroziunii și degradării, monumentul a ajuns la înălțimea aproximativă de 7 metri.
Situația anterioară intervenției Cuptorul prezenta fisuri și dislocări de material în zidul din piatră, surparea laturii vestice a cuptorului cu expunerea coșului de chirpici semiars și deteriorarea gravă a „cojii” interioare expusă la intemperii. De asemenea, între cele 2 „coji”, la interior, au crescut 3 copaci (salcâm), iar la partea superioară a cuptorului s-a dezvoltat vegetația.
Propunerea de punere în siguranță
A fost propus refacerea celor 2 bolți, a umerilor, a canalelor laterale de cărămidă și completarea/fixarea unor elemente.
Lucrări efectuate
S-a rezidit bolta estică și cei doi umeri din partea de est. A fost asamblat și cofrajul din partea nordică, dar nu s-a mai rezidit acea boltă. Au fost restaurate unele degradări, canalele de cărămidă, dislocările și au fost rostuite unele fețe ale cuptorului. S-a decis a nu se elimina vegetația de pe partea superioară a cuptorului și a copacilor din interior, din cauza riscului de colaps. Aceasta va fi înlăturată într-o viitoare restaurare.
Specialiști
Dobra Ionuț (Meșter), Tămășan Maria (Arhitect) – Altra Studio, Vaida Eugen (Arhitect), Vaida Ștefan (Meșter), arheolog Sava Victor, arh. Nagy-Vizitiu Alexandru, ing. geolog Adriana Mechenici, ing. Bogdan Ion Alex, expert tehnic ing. Kalman Cziszter, istoric de artă Burnichioiu Ileana, expert MCC arh. Gheorghiu Teodor Octavian
Parteneri și sponsori
Asociația Monumentum | Alteța sa Regală Prințul Charles, prin The Prince’s Foundation| Primăria Gurahonț | Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniu Arad | Consiliul Județean Arad | Complexul Muzeal Arad | Negru Dorin -Dumitru s.r.l. | Restaurant HER2018 s.r.l. (La Herbei) din Gurahonț
Voluntari
Albuțiu Iancu Răzvan, Bocănici Ana Nicola, Gnad Andrea, Lucaciu Marcel, Nijat Dadashzade, Onica Andrei Florin, Spânu – Ferencz Fabian, Varga Iulia Alexandra
PREZENTARE GENERALA (istoric, descriere monument): Istoria pământului pe care ulterior se va înălţa ansamblul bisericii se leagă de schitul de măicuţe care, în anul 1759, este atestat documentar prin atribuirea sa în cadrul proprietăţii funciare a lui Toader Curt. Conform documentului, schitul măsura „30 de stângeni în lung şi 30 de stângeni în lat”, adică […]
PREZENTARE GENERALA (istoric, descriere monument):
Istoria pământului pe care ulterior se va înălţa ansamblul bisericii se leagă de schitul de măicuţe care, în anul 1759, este atestat documentar prin atribuirea sa în cadrul proprietăţii funciare a lui Toader Curt. Conform documentului, schitul măsura „30 de stângeni în lung şi 30 de stângeni în lat”, adică aproximativ 50 de metri pătraţi. La 1802, Vasile Curt termină de construit biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în curtea schitului.
În anul 1832, Alecu şi Anna Curt construiesc între biserică şi proprietatea lor o clopotniţă în stil baroc şi un zid de incintă cu 15 statui. În 1858 inaugurează în curtea bisericii cripta familiei, încununată de un monument funerar. Conform inscripţiilor de pe laturile de nord şi sud ale soclului funerar, motivul pentru care cei doi au inaugurat această criptă a fost comemorarea morţilor a şase dintre copiii lor.
Ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” are în componență următoarele obiecte:
Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, cod LMI cod LMI BT-II-m-B-01990.01, datare 1802;
Zid de incintă, cod LMI cod LMI BT-II-m-B-01990.01, datare 1832, ce face obiectul prezentei intervenții de urgență.
Alipită clopotniţei pe latura de est, poarta cu statui este lungă de aproximativ 29 metri şi lată de un metru. Aceasta este alcătuită din şapte niveluri de trepte, înălțimea medie a unei trepte fiind de 50 de centimetri. Poarta atinge o înălţime de 5 metri de la nivelul solului în punctul maxim şi de aproximativ 2 metri în punctul minim. Este construită din zidărie de cărămidă cu mortar de var-nisip, cu coronament din lespezi de piatră la nivelul treptelor şi ornamentată cu profilaturi verticale din mortar, al cărui ritm corespunde cu poziţiile statuilor. La nivel central, zidul prezintă o deschidere boltită prin care se făcea accesul în clopotniţă. În prezent, retencuirile locale cu mortar de ciment dau un aspect inestetic zidului și favorizează infiltrațiile din apă ascensională în masa zidăriei.
Cele 15 statui de poartă sunt sculptate din blocuri de calcar local de calitate slabă şi prezintă degradări vizibile. Pentru interpretare, ele trebuie tratate ca un grup statuar de 12 Apostoli în mărime naturală, în centrul cărora se află Isus Hristos cu globul crucifer, flancat de doi îngeri care se roagă.
Majoritatea Apostolilor nu sunt individualizaţi nici după canoanele ortodoxe, nici după cele catolice. Au ca atribute suluri, cărţi sau cruci, ceea ce indică o influenţă mai degrabă bizantină în reprezentare. Întâmplătoare pare a fi şi tratarea părului facial, în defavoarea abordării sale ca semnalment important, fie că este vorba de lungimea sau de absenţa sa.
Sculpturile nu se remarcă printr-o calitate artistică deosebită, rareori statuile se desprind din bloc pentru a saluta sau a face mişcări dinamice. Chiar şi în operele de mare calitate ale artei bizantine, se obişnuieşte ca Apostolii să fie reprezentaţi în grup şi simbolizaţi doar prin numărul lor şi, unde condiţiile permit, prin prezenţa unor nimburi sau a unor atribute generice. În cazul de faţă, ambiguitatea reprezentării pare să se afle în strânsă legătură cu aptitudinile sculptorului şi cu calitatea pietrei folosite.
SITUATIE ANTERIOARA INTERVENTIEI (degradari si alte probleme): Zidul de incintă prezenta o serie de degradări cauzate de lipsa unor lucrări de întreținere și intervenție, iar când acestea au fost realizate, au fost executate cu materiale incompatibile.
Zidul de incintă a fost realizat din zidărie de cărămidă cu mortar de var-nisip, având la partea superioară un coronament din lespezi de piatră pe care sunt amplasate statuile. Zidul era protejat cu o tencuială de epocă, pe bază de var-nisip, zugrăvită ocru deschis, cu accente zugrăvite în alb. Asupra acestor tencuieli s-a intervenit în ultimul deceniu și au fost executate “reparații” cu mortare pe bază de ciment, incompatibile cu materialul original, menținând în masa zidărie umezeala provenită din apa ascensională. Acest lucru a condus la apariția fenomenului de gelivitate, care a determinat apoi freabilizarea cărămizilor și, mai sus, a pietrei. În plus, tencuielile aveau un aspect inestetic, fiind realizate pe forme nedefinite.
Deseori monumentele din piatrã sunt atacate de diverse specii de microorganisme, de la cele inferioare ca bacterii și fungi, la microorganisme superior organizate cum sunt algele și mușchii, ce produc pietrei numeroase degradãri.
Piatra, chiar dacã este un material anorganic, poate constitui un mediu prielnic pentru dezvoltarea tuturor categoriile de organisme: bacterii, fungi, alge, licheni, mușchi sau chiar plante superior organizate. Acestea se pot dezvolta pe pietre în condițiile în care au un conținut ridicat de umiditate, fiind active cu precãdere pe calcare și gresii calcaroase, situație întâlnită și în cazul nostru.
Astfel, se puteau observa depuneri aderente, cruste și distrofii cromatice cauzate de biodegradările pietrei.
LUCRARI EFECTUATE: Scopul intervenției a vizat punerea în siguranță a zidului de incintă prin eliminarea lucrărilor care au condus la acumularea umidității în masa zidăriei și, mai apoi, la freabilizarea cărămizilor, a coronamentului de piatră de la baza statuilor și a statuilor propriu-zise.
Astfel, am îndepărtat tencuiala din mortar de ciment de pe laturile de sud, est și nord ale zidului, după care am făcut injectări în masa zidăriei, în zonele sensibile, cu mortar fluid de var hidraulic, urmând apoi rezidiri punctuale cu cărămidă plină și rostuiri. Paramentul zidului a fost finisat cu o tencuială și tinci pe bază de var hidraulic.
Împreună cu restauratorii ce ni s-au alăturat, am biocidat și am îndepărtat de pe statuile și coronamentul din piatră, depunerile biologice, cu instrumentar adecvat.
Întrucât statuile vor rămână în continuare expuse intemperiilor și acestea prezentau exfolieri parțiale și demineralizări ale pietrei, ele au fost la final tratate preventiv cu o soluție de restaurare pe bază de etil-silicați. Astfel, am prelungit perioada în care pot aștepta o intervenție majoră de restaurare.
LOCATIE (sat, comuna, judet): Sat Hilișeu-Crișan, com. Hilișeu-Horia, jud. Botoșani
Multe din învelitorile bisericilor evanghelice și a fortificațiilor lor erau inițial realizate din șindrilă. Martore sunt elementele structurale care mai păstrează urmele cuielor din lemn. În timp însă, odată cu creșterea puterii economice a comunităților de sași, aceste învelitori au început să fie schimbate cu unele din materiale mai durabile. Așa se face că astăzi […]
Multe din învelitorile bisericilor evanghelice și a fortificațiilor lor erau inițial realizate din șindrilă. Martore sunt elementele structurale care mai păstrează urmele cuielor din lemn. În timp însă, odată cu creșterea puterii economice a comunităților de sași, aceste învelitori au început să fie schimbate cu unele din materiale mai durabile. Așa se face că astăzi majoritatea covârșitoare a acestor monumente este acoperită cu țiglă.
La Homorod solicitarea pentru intervenție a venit din partea lui Horst Bretz, reprezentantul asociației sașilor din Homorod (HOG Hamruden). El ne-a povestit despre starea proastă în care se găsea învelitoarea turnului: aceasta se deteriorase și începuseră să apară găuri care permiteau infiltrațiile de apă și expuneau structura. Am vizitat, am aprobat și anul trecut în luna mai ne-am apucat de treabă. I-am avut alături pe meșterii din Maramureș cu care colaborăm de obicei: Maria Bălin, Mihai Bălin și colegii lor, Ioan Toporan, Florin Moldovan și Dumitru Bud.
Prima zi a început cu protecția muncii, făcută direct în acoperișul unde aveam să lucrăm în următoarele săptămâni.
Ce am făcut?
Lucrările au constat în înlocuirea învelitorii existente cu una de draniță din lemn de brad bătută în 2 straturi, realizată după aceeași formă și dispunere precum cea veche, deteriorată. Lații vechi deteriorați au fost de asemenea înlocuiți. Studiul istoric a fost cel ce a stat la baza identificării tipologiei și dispunerii istorice a șindrilei.
Voluntarii au avut ocazia să testeze „calul” de șindrilă construit de către meșteri și să facă chiar ei modelarea ciocurilor dranițelor.
Îi mulțumim echipei de voluntari coordonată de Mara Banu care a realizat releveul șarpantei.
Jan Hülsemann a fost cu noi și pe acest șantier. El a coordonat activitățile cu voluntarii și i-a îndrumat pe aceștia în realizarea releveului. Alături de el studenții au asistat la o serie de prezentări, unele cu aplicabilitate imediată pe șantier.
Le-am avut alături de noi pe Ileana Burnichioiu, istoric la catedra de “Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric” din cadrul Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia, și pe Celina Gora, istoric, voluntară a Ambulanței, cu o lucrare de doctorat pe tema învelitorilor de draniță din zona Moldovei. Iștvan Botar de la Dendrolab a realizat un studiu dendrocronologic pentru detarea precisă a șarpantei turnului, majoritatea elementelor fiind cuprinse între anii 1734-1735 după ce un incendiu de la mijlocul sec. al 17-lea devastase turnul.
Ne-am bucurat mult de prezența celor care au făcut posibilă realizarea acestei intervenții prin finanțarea lor consistentă cu suma de 10.000 USD: Andrei Vizireanu (full-time thinkerer, designer și scriitor specializat în suport pentru organizarea eficientă și sustenabilă a ONG-urilor și a companiilor) și Geanina Cernica (artistă). În iarna anului trecut ei organizau o licitație a unui tablou realizat de Geanina, iar suma de vânzare (25.000 euro) a fost donată integral Ambulanței pentru monumente pentru sprjinirea celor patru intervenții din județul Brașov. Le mulțumim și sperăm că s-au simțit bine alături de noi.
În vederea achiziției șindrilei, a grinzilor, a lețurilor și a cuielor necesare s-au strâns următoarele contribuții:
Primăria Homorod a contribuit la inițiativa dlui primar Ștefan-Doru Șona cu suma de 10.000 de Lei (approx. 2000 Eur)
Consistoriul Districtual Evanghelic din Brașov a contribuit cu suma de 10.000 Lei (approx. 2000 Eur)
HOG Hamruden a contribuit cu suma de 5600 Eur.
Cazarea a fost asigurată de către HOG Homorod în casa parohială din sat. Gazdele noastre au fost domnul Marton Janos (Ioan) și doamna Marton Elisabeta, care ne-au gătit niște mese bune să te lingi pe degete. Ei au fost ghizii noștri în sat, au petrecut timp cu noi în foișorul din curte și s-au asigurat ca șederea noastră la casa parohială să fie confortabilă.
Mulțumim pentru produsele de casă, dar mai ales pentru brânzeturi și dulceața delicioasă de zmeura doamnei Demeter Ekaterina din sat. Ne bucurăm atunci când putem să susținem producătorii locali.
Voluntari: Adrian Hodrea, Eugen Dragoș Băbeanu, Radu Remus Macovei, Ana Măria Pârvulescu, George Ioan Naum, Popa Radu-Ștefan, Andreea Ilica, Bolat Ege, Teacă Flavia Ioana, Diana Oprea, Vizireanu Andrei, Geanina Cernica, Catinca Mănăilă, Dragoș Țigău, Mară Catargiu, Bianca Fried
Meşteri: Mihai Bălin, Măria Bălin, Ioan Toporan (Grigoreanu), Florin Moldovan, Dumitru Bud
Coordonatori tehnici: Jan Hulsemann, Eugen Vaida
Coordonator logistic: Andreea Năprădean
Studiu istoric: Ileana Burnichioiu, Celina Gora, Marius Moldovan
Donatori: Andrei Vizireanu, Geanina Cernica
La final dorim să le mulțumim sponsorilor noștri strategici, Profi Romania și DEDEMAN fără de care munca noastră nu ar putea fi posibilă.
Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”, proiect inițiat de Asociația Monumentum și sprijinit de The Prince’s Foundation, organizație prezidată de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea.
Cabanele montane sunt parte din patrimoniul național doar în inimile iubitorilor de munte, ca noi. În rest, nu le vom găsi pe nicio listă a monumentelor istorice iar multe sunt abandonate sau modificate irecognoscibil. Nu există niciun sistem de protecție pentru cabanele istorice, nici măcar pentru cele înființate de SKV. Aici am avut norocul de […]
Cabanele montane sunt parte din patrimoniul național doar în inimile iubitorilor de munte, ca noi. În rest, nu le vom găsi pe nicio listă a monumentelor istorice iar multe sunt abandonate sau modificate irecognoscibil. Nu există niciun sistem de protecție pentru cabanele istorice, nici măcar pentru cele înființate de SKV. Aici am avut norocul de proprietari înțelegători.
În continuare cabana nu este funcțională dar este pusă în siguranță.
Coordonatoarea noastră, Veronica Răileanu Vaida, își amintește cu drag din anii de studenție de cabana Leaota; cu atât mai mult s-a bucurat că a putut contribui la salvarea ei:
“ Am ajuns la Leaota în iulie 2022 după 15 ani, cu aceeași bocanci! Eram încă studentă când băteam munții cu un club montan. Cabana Leaota este dezafectată de mulți ani, în interior ploua de câțiva ani, cabana fiind acoperită cu o tablă metalică deja degradată. Munții Leaota au culmi și văi domoale dar aici nu ajung mulți călători, zona fiind mai greu accesibilă, noroc că e o stână și proprietarii supraveghează și clădirea. Iată cum a fost la munte 3 saptămâni vara trecută!
Cum e să adormi cu luna printre brazi și să te trezești cu soarele printre brazi? Așa a fost intervenția de la Leoata, la care am dormit direct afară pe prispa unei anexe dezafectate.
Cabanele montane păstreaza un șarm al vremurilor care s-a așezat peste ele și le-a modelat. Aflată pe un mic platou orientat către pădure, cabana, care de fapt e doar un refugiu acum, se afla în stare de degradare avansată. Aceasta face parte din circuitul refugiilor montane construite înainte și imediat după război din materiale din proximitate și acoperită cu șiță.
Intervenția s-a desfășurat la nivelul acoperișului unde s-a refăcut sistemul inițial de acoperire sub îndrumarea arhitectului Jan Hulsemann care ne-a ghidat pe parcursul celor 3 săptămâni ale șantierului.
Pe lângă operațiunile de bază, s-au recuperat elementele decorative de tablă și s-au montat din nou pe colțurile acoperișului. De asemenea, s-a înlocuit suportul de lemn a acestor elemente de tabla, fiind sculptat după elementele originare. De asemenea, s-a realizat un releveu al fațadelor și al învelitorii.
Proprietarul cabanei ne-a pus la dispoziție materialele de construcție necesare. Adrian Ciurea a fost mereu prompt cu nevoile noastre de pe șantier și a avut amabilitatea să ne prezinte din partea Fundatiei Conservation Carpathia activitățiile de protejare a patrimoniului natural în care sunt implicați.
Am apelat la 3 meșteri șițari din zonă care au fost de acord să se izoleze cu noi timp de 3 săptămâni.
Până la cabană se poate urca doar pe jos timp de 1,5 h. Materialele le-am urcat cu 2 tractoare, care de-abia au reușit să urce pe drumul de pământ denivelat și înmuiat de viituri. Cătălin Diaconescu cu cei 2 fii ai săi, Lorin și Sorin au fost alături de noi în această operațiune și apoi pe tot parcursul intervenției. Băieții ne-au ajutat să ne adaptăm mai ușor la mediul în care am stat și ne-au transportat cu ATV-ul proviziile necesare. Sus, la 1330 m nu am avut nici semnal și nici curent electric. Apa pentru spălat și gătit o aduceam de la izvorul de lângă refugiu, ca pe vremuri. Lipsa semnalului a facut ca grupurile de studenți să se coaguleze mai ușor în jurul poveștilor la focul de tabară. Serile la Leaota se încheiau cu un foc de tabară la care se trăgeau concluziile zilei. Jan Hülsemann însuflețea chitara cu care urcase, iar Sebastian îl acompania la vioară.
Am avut noroc de vreme senină pe tot parcursul intervenției, mai puțin câteva zile în care a plouat mocănește.
S-a lucrat la foc intens, pentru ca meșterii băteau cu vână șița. Nea Ioan a fost sufletul intervenției, el înviora mereu atmosfera cu o gluma pe care o avea la îndemână.
Mesele gustoase au fost pregătite de voluntarii care au făcut eforturi mari la bucătărie, toate operațiunile începeau cu căratul apei de la izvor și putea fi nevoie și de un foc dacă găteam la ceaun. Dimineața primeam lapte proaspăt și brânză de la stână de pe deal unde poveștile cu urșii și lupii erau la ordinea zilei. Maria Mîndru ne-a ajutat să identificăm și să culegem plante pentru ceai.”
Prietena noastră, Daiana Maciulschi și-a luat concediu și a venit de la Timișoara ca sa fie cu noi și să coordoneze o săptămână acest șantier în condiții neobișnuite.
Mulțumim ISU Argeș pentru punerea la dispoziție a unui cort și prietenului ambulanței, Marcel Lucaciu pentru implicare și promptitudine.
La final dorim să le mulțumim sponsorilor noștri strategici, Profi Romania și DEDEMAN fără de care munca noastră nu ar putea fi posibilă.
Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”, proiect inițiat de Asociația Monumentum și sprijinit de The Prince’s Foundation, organizație prezidată de Majestatea Să Regele Charles al III-lea.
PREZENTARE GENERALĂ Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, ce face obiectul lucrării se află în centrul localității Butoiu de Sus, comuna Hulubești, județul Dâmbovița. Hulubești este o comună în vestul județului Dâmbovița, la 35 km de Târgoviște formată din satele Butoiu de Jos, Butoiu de Sus, Hulubești (reședința), Măgura și Valea Dadei, satele fiind aşezări […]
După finalizarea interventiei si desfacerea schelei – pregătită de iarnă.
PREZENTARE GENERALĂ
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, ce face obiectul lucrării se află în centrul localității Butoiu de Sus, comuna Hulubești, județul Dâmbovița.
Hulubești este o comună în vestul județului Dâmbovița, la 35 km de Târgoviște formată din satele Butoiu de Jos, Butoiu de Sus, Hulubești (reședința), Măgura și Valea Dadei, satele fiind aşezări de tip răsfirat, dispuse pe văile croite de Pârâul Potop şi afluenţii săi Strâmbu şi Butoiu. Pe teritoriul comunei se intersectează șoselele județene DJ702A și DJ702D, care o leagă de Crângurile de Sus pe DN7 și de Dragomirești, pe DN72A.
Satul Butoiu de Jos s-a numit în trecut Potoc, luându-şi numele de la pârâul Potoc, cum se chema în trecut Potopul, care trecea prin apropierea acestui sat. Tot aşa cum se numea anterior şi mănăstirea Butoiu. Mănăstirirea Butoiu – Potoc (astăzi sub formă de ruine) din Satul Butoiu de Jos, este datată din sec. al XV-lea, reclădită în 1648-1649 şi 1850-1853;
Biserica de lemn monument istoric de importanță locală (Cod LMI 2015: DB-II-m-B-17397), are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și e datată, conform LMI 2015, în anul 1855. Un manuscris din anul 1969 citează pisania bisericii (încă neidentificată), conform căreia ar fi fost construită în anul 1790 (în CF trecut 1755), construcția actuală fiind o refacere a celei din prima etapă, datată la 1855, iar clopotnița la 1945(?).
Funcțiunea anterioară – Biserică ortodoxă, de sat
Funcțiunea actuală – Biserică ortodoxă, de cimitir, părăsită
Încadrare stilistică – Arhitectură vernaculară
SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI
La evaluarea inițiala a intervenției s-a constatat stare avansată de degradare a structurii de lemn, a zidăriilor de căramidă, a finisajelor, pridvor în pre-colaps
Se face precizarea că în această etapă nu s-au analizat în detaliu toate aspectele privind esențele de lemn utilizate și nici privind atacul fungic sau al unor insecte asupra acestora, dar se poate constata vizual prezența acestor fenomene ce produc în continuare degradări semnificative.
De asemenea, nu s-au făcut studii și analize de laborator privind componența materialelor principale și nici privind rezistențele mecanice ale acestora și gradul lor de afectare (cărămidă, mortar, lemn, etc.).
Cauzele degradărilor constatate sunt, mai ales, lipsa lucrărilor de întreținere a acoperișului și respectiv lipsa lucrărilor de reparații curente și capitale, atât la elementele structurale cât și la cele nestructurale, de finisare și de închidere la exterior.
LUCRARI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ.
S-a propus punerea în siguranță a bisericii prin schimbarea învelitorii de sindrila cu aceleași dimensiuni si material. Se vor inlocui elemente de sarpanta (lați) si schimbarea cosoroabei naosului pe latura sudică
Se reface eșafodajul de sprijinire a turnului-clopotnița și se propune curățarea și revopsirea tablei turnului-clopotniță.
LUCRĂRI EFECTUATE
Intervenția a constat in demontarea treptată a învelitorii din șindrilă și montarea unei învelitori noi cu același dimensiuni si material ( aceeași esenta).
Inlocuirea unor elemente de șarpanta – cioplirea laților pentru înlocuirea celor degradați
Cioplirea unei cosoroabe de cca 4,5 m lungime pentru înlocuirea cosoroabei degradate de pe latura de sud a naosului
Au fost înlocuite capetele de arce structurale ale bolții în zona cosoroabei degradate
A fost refacut eșafodajul de sprijinire a turnului-clopotnița și a podului pridvorului, alcătuit din câteva elemente din lemn masiv.
Tot in aceasta zona (latura de vest) a fost executat un sprijin pentru parapetul de zidarie al pridvorului.
A fost curățată și revopsită tabla turnului-clopotniță,
CREDITE PENTRU PREGĂTIREA SI DUCEREA LA BUN SFÂRȘIT A INTERVENȚIEI
• releveu:
-scanare 3D și procesarea norului de puncte: Cristian Dumitru și Denisa Nicolaescu (Graphein); la procesare ne-au mai ajutat Cristian Arsenie și Bogdan Teodor
-completare și asamblare releveu: Andreea Enache, Raul Timiș, Maria Stoica (biserica); Alexandra Teodor (clopotnița)
• ridicare topografică: Florin Ispas, Cristian Arsenie, Anton Ionuț Codea
• proiectare și avizare/autorizare: Corneliu Ionescu, Andreea Enache, Alexandra Teodor, Bogdan Teodor (arhitectură și istoric, avizare/autorizare); Eugen Sabo, Horia Mihnea (structură); Cristian Arsenie (CU)
• SSM: Adrian Ispășoiu, Alexandra Teodor
• execuție șindrilă: echipa meșterului Mihai Bălin (Budești, Maramureș)
intervenție
• coordonare tehnică: Eugen Vaida, Bogdan Teodor
• meșteri șindrilari (montaj): Mihai Bălin, Maria Bălin, Gheorghe Florin Moldovan, Mihai Bogdan Berinde
• dirigenție de șantier: ing. Victoria Jipa
• voluntari: Lucian Toma, Radu-Ștefan Popa, Julia Maria Duică, Ioana Gheorghiță, Cosmin Iulian Cîrstea (parohie), Șafak Ișikyildiz, Maria Stoica, Andreea Maria Vatu, Irina-Alexandra Enache, Ingrid-Iulia Niculăiț, Rareș David, Andra-Teodora Necula, Gabriela Petri, Ana Nicola Bocănici, Florin-Iulian Stănescu (comunitate), Denisa Henegar, Mella Patricia-Marina, Sava Mihai-Cristian, Verman Teodora, Brînzei Oana Mihaela, Nelu Alexandru-George, Diana-Maria Oprea, Ștefan Nica (parohie), Cristian Petrescu (comunitate & comunitatea profesională)
• voluntari post-intervenție: Valentin Cristea, Adrian Stan, Mircea Popescu
• coordonare generală: Alexandra Teodor, Andreea Enache
Parohia a contribuit cu strângerea de fonduri pentru o parte din materialele necesare intervenției, precum și cu organizarea meselor și a cazării pentru voluntari și meșteri. Comunitatea a contribuit cu donațiile pentru șindrilă și cu câte trei mese pe zi pentru voluntari și meșteri, timp de aproape trei săptămâni.
Sponsorii strategici ai Ambulanței pentru monumente – Profi Romania și DEDEMAN – au contribuit cu o parte din cheltuielile pentru materiale, cu cheltuielile pentru manopera meșterilor și transportul șindrilei.
Cross Structural Design ne-a oferit, pro bono, servicii de expertiză structurală și consultanță.
Graphein ne-a oferit, pro bono, servicii de scanare laser 3D și procesare a norului de puncte.
Asociația Română de Sănătate și Securitate a Muncii ne-a consiliat pe teme de SSM.
Domnul Radu Alexandru, Director DJC Dâmbovița, și domnul Teodor Bâte, arhitectul șef al județului, ne-au ajutat cu multă generozitate să ne încadrăm în calendarul planificat al intervenției. Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”, proiect inițiat de Asociatia Monumentum și susţinut de către Alteţa să Regală, Prinţul de Wales prin The Prince’s Foundation
Cula Crăsnaru din Groșerea (comuna Aninoasa, județul Gorj) este un simbol al Olteniei care se află pe lista tentativă UNESCO a României. A fost construită în secolul XVIII și este specială deoarece păstrează aproape toate părțile componente originare. Clădirea se află în litigiu de mulți ani și nu se pot accesa fonduri pentru restaurarea integrală […]
Cula Crăsnaru din Groșerea (comuna Aninoasa, județul Gorj) este un simbol al Olteniei care se află pe lista tentativă UNESCO a României. A fost construită în secolul XVIII și este specială deoarece păstrează aproape toate părțile componente originare. Clădirea se află în litigiu de mulți ani și nu se pot accesa fonduri pentru restaurarea integrală a acesteia. Pentru culă intervenția este ultima șansa înainte de a o pierde definitiv.
Ambulanța pentu monumente își propune refacerea acoperișului culei printr-o intervenție în regim de urgență.
Este nevoie de strângerea sumei de 42.000 euro pentru achiziționarea materialelor de construcție, plata meșterilor și acoperirea costurilor de cazare și masă pentru voluntari.
Numele fiecarui donator va fi inscripționat pe o șindrilă care va fi montată pe culă.
Donațiile se pot face în contul Asociației Inima Olteniei sau pe Paypal cu specificația GROȘEREA.
IBAN: RO04BRDE170SV47898771700 Cod SWIFT: BRDEROBUXXX Nume bancă: BRD Craiova Agentia Craiovita Noua Nume: ASOCIAȚIA INIMA OLTENIEI Adresă: com. Motatei, str. Vasile Petre nr. 32, judetul Dolj
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE TRANSILVANIA SUD Biserica Evanghelică Fortificată – loc. Beia, com. Cața, jud. Brașov, 23 aprilie – 14 mai Biserica Evanghelică din Beia este o biserică fortificată având un zid de incintă pe al cărui perimetru se află mai multe turnuri și care de-a lungul timpului au servit la apărarea incintei. Turnurile reprezintă un […]
Biserica Evanghelică Fortificată – loc. Beia, com. Cața, jud. Brașov, 23 aprilie – 14 mai
Biserica Evanghelică din Beia este o biserică fortificată având un zid de incintă pe al cărui perimetru se află mai multe turnuri și care de-a lungul timpului au servit la apărarea incintei. Turnurile reprezintă un element important al fortificației dar unul destul de neglijat în momentul de față. De-a lungul timpului turnurile și-au pierdut utilitatea de apărare sau dedepozitare, astfel odată cu pierderea functiunii a început și procesul de degradare. Pentru a stopa degradările datorate infiltrațiilor apei meteorice se va interveni asupra învelitorii turnului de est și a turnului poligonal (de vest) prin înlocuirea laților, demontarea, trierea , redispunerea țiglelor și completarea celor lipsă cu elemente din ceramică manufacturată, identice ca formă, dimensiune, dispunere, proprietăți mecanice și tehnică de confecționare.
Castelul Brukenthal – loc. Micăsasa, jud. Sibiu, 23 mai – 13 iunie
Castelul Brukental a fost construit în secolul al XVI-lea, de către Samuel von Brukental, al cărui nume îl și poartă. În perioada comunismului castelul și-a schimbat funcțiunea devenind sediu al Casei de Economii și Cosemnațiuni, iar ulterior scoală. Odată cu construirea noii școli din apropierea castelului, acesta nu a mai prezentat vreun interes real de reutilizare pentru comunitate, iar în acest moment se degradează accelerat. Pentru a opri degradările care afectează întreaga clădire prin infiltrațiile apei meteorice, se va intervenii asupra învelotorii castelului prin înlocuirea laților degradați, redispunerea și completarea elementelor ceramice lipsă, cu elemente de ceramică de aceeasi factura(sau similara). Înacelași timp se vor înlocui jgheaburile și burlanele.
Biserica de lemn cu hramul,, Sfântului Gheorghe ” – loc. Șesuri, com. Măgirești, jud. Bacău, 13 iunie – 4 iulie
Biserica de lemn cu hramul,, Sfântului Gheorghe ” din Șesuri, este o biserică de dimensiuni mici, bine proporționată și așezată într-un context cu certe valențe peisagere. Biserica datează de la 1648 fiind folosită în scop religios până în 1996, ulterior aceasta nu a mai trezit interesul pentru vreo utilizare. De-a lungul timpului s-au petrecut o serie de intervenții nepotrivite și degradări vizibile asupra cărora trebuie intervenit urgent. Pentru a stopa degradările bisericii se va intervenii asupra învelitorii prin înlocuirea acesteia cu una din șiță, cât și prin înlocuirea elementelor nestructurale degradate.
Casa „Citera” – oraș Zlatna, jud. Alba, 20 iunie – 11 iulie
Casa „Citera” este o casă amplasată la nord-este de orașul Zlatna într-o zona izolată, sub Masivul Dâmbău. Este o casă specifică arhitecturii vernaculare a satelor risipite pe înălțimi, cum sunt cele din această zonă. Casa, pe langă arhitectura simplă și patina materialelor locale din care este construită are o inscriptie cu datarea momentului construcției – 1849 , rar întalnită în arhitectura civilă rurală.
Învelitoarea clădirii, în momentul de față este din elemente ceramice de factură industrială care nu corespund perioadei de construcție a clădirii dar nici cu materialele întâlnite local. Pentru a reduce degradările din infiltrații cât și cele datorate încărcarii învelitorii actuale, se va îndepărta învelitoarea din elemente ceramice de factura industrială, se va intervenii asupra structurii șarpantei, se vor inlocui lații și se va pune o învelitoare de șindrilă specifică zonei. În același timp se va completa o parte a elementelor structurale degradate: căpriori, cosoroabe, coarde, bârne ale pereților și se va interveni la sistemul de drenaj perimetral al clădirii.
Documentația de clasare în LMI a acestei clădiri este în curs de realizare.
Este una dintre clădirile puțin cunoscute cu acest tip de funcțiune. A fost construită la jumătatea secolului XIX, iar de-a lungul timpului „Steaua lui David” amplasată în vârful turnului a ținut vie succesiunea serviciilor religioase. Sinagoga a fost închisă definitiv în anii 1980, odată cu închiderea ei au început degradările care continuă până în zilele noastre. Pentru a pune în sigurantă clădirea se va interveni la completarea elementelor degradate ale acoperișului și ale învelitorii din țigle ceramice de factură tradițională. În cazul învelitorii se vor înlocui lații degradați și se vor redispune și completa elementele ceramice lipsă cu elemente ceramice de aceeași factură (sau similară).
Biserica de zid cu hramul „Arhanghelul Mihail”- loc. Gurasada, jud. Hunedoara, 7 septembrie – 7 octombrie
Primele faze constructive ale bisericii datează de la XI-XII ceea ce o fac una dintre cele mai vechi biserici în stil romanic de pe valea Mureșului. Pictura interioară este și ea una dintre cele mai vechi și valoroase picturi din țară, aceasta datează cel mai probabil din secolul XIV peste care s-a așternut una mai nouă datată la 1765.
Datorită vechimii, arhitecturii aparte, dar și a picturii bine conservate la interior, biserica a ajuns unul dintre cele mai cunoscute monumente de pe teritoriul țării, însă nici pe departe atent întreținute. Învelitoarea realizată din șindrilă de esență de foioase are o vechime de trei decenii, prezintă o serie de degradări accentuate și nu mai poate asigura protecția structurii clădirii și a picturii de la interior. Intervenția va cuprinde înlocuirea lețurilor degradate și montarea unei învelitoari noi din șindrilă similară care să prelungească viața atât a picturii interioare cât și a structurii edificiului.
Intervenția se va realiza în funcție de strângerea fonurilor necesare pentru aceasta.
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE ARAD
Cuptorul de topit fier Jumelț – loc. Zimbru, com. Zimbru, jud. Arad, 9 – 30 aprilie
Cuptorul de topit fier – Jumelț, din comuna Gurahonț, localitatea Zimbru, județul Arad, monument istoric, clasat în LMI sub codul AR-II-m-B-0066, se află în proprietatea Consiliului Județean Arad și în administrarea Complexului Muzeal Arad. Cuptorul de fier Jumelț a fost construit în perioada 1844-1865, din blocuri de piatră susținute de plăci de fontăși cărămidă arsă. Obiectul intervenției îl constituie eliminarea vegetației invazive, completarea monumentului cu piatră și var hidraulic.
Biserica de lemn cu hramul „Sf. Cosma şi Damian“- loc. Vidra, com. Vârfurile, jud. Arad, 12 iulie – 7 august
Biserica de lemn cu hramul „Sf. Cosma şi Damian“ din localitatea Vidra, comuna Vârfurile, județul Arad, monument istoric, clasată în LNMI sub codul AR-II-m-B-00658, datează din anul 1724. Învelitoarea bisericii s-a degradat într-un mod accelerat în ultimii ani, în prezent producându-se infiltrații de apă care pun în pericol intreaga structura, aflată deja în stare avansată de degradare. Obiectul intervenției îl constituie demontarea învelitorii degradate din draniță și montarea unei învelitori noi din același material care să respecte dispunerea, dimensiunea, materialul și tehnica de confecționare a celui existent.
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului“– loc. Budești, com. Pleșcuța, jud. Arad, 3 – 15 septembrie
Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului“ din localitatea Budești, comuna Pleșcuța, județul Arad, monument istoric, clasat în LNMI sub codul AR-II-m-A-00592, datată în anul 1772, se află în proprietatea parohiei Budești. Din cauza infiltraţiilor şi a lipsei întreţinerii, structura a colapsat. Obiectul intervenției îl constituie protejarea ruinei printr-o suprastructură, inventarierea elementelor dislocate ce pot fi recuperate și protejarea acestora in situ, sau prin depozitarea într-o construcţie provizorie ce va fi construită pe amplasament.
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE SĂLAJ
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – loc. Hida, jud. Sălaj, 15 aprilie – 15 mai
Intervenția de urgență vizează repararea și înlocuirea actualei învelitori de șindrilă care în prezent este foarte deteriorată. Găurile mari din învelitoarea de șindrilă au permis apei provenite din precipitații să se infiltreze în interiorul bisericii, afectând ireversibil pictura naosului, realizată în anul 1802. În lipsa unor acțiuni rapide, degradările constatate la această biserică se pot extinde și mai mult, afectând scândurile bolții, cornii bisericii sau cosoroaba prispei. Noua șindrilă va fi realizată în manieră tradițională, cu respectarea specificiului zonei: lungă de aproximativ 40 cm, horjită, cu margine dreaptă. Totodată, urmează a fi montată o instalație de paratrăsnet adecvată (în prezent, biserica monument istoric nu are oastfel de instalație).
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”- loc. Bozna, com. Treznea, jud. Sălaj, 15 august – 15 septembrie
Intervenția de urgență vizează repararea și înlocuirea actualei învelitori de șindrilă, extrem de deteriorată. De asemenea, lucrările avute în vedere vizează scoaterea învelitorii mai vechi, de tablă, păstrată sub actuala învelitoare de șindrilă. Acest strat dublu, șindrilă și tablă, o condus la formarea unui microclimat cu o temperatură prea ridicată în timpul verii, situație ce a condus la deshidratarea stratului pictural și implicit, la fragilizarea acestuia. Se vor completa sau înlocui și o parte a scândurilor ce închid galeria turnului. Noua învelitoare de șindrilă va fi realizată din șindrilă realizată manual, cu respectarea specificului zonei. Urmează a fi montată o instalație de paratrăsnet adecvată (în prezent, biserica monument istoric nu are o astfel de instalație).
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE BANAT
Biserica Romano – Catolică „Sfântul Vendelin” – loc. Ofsenița, com. Banloc, jud. Timiș, 21 martie – 30 aprilie
Continuarea șantierului de la biserica romano-catolică din satul Ofsenița (comuna Banloc, județul Timiș) început în toamna anului 2020 propune finalizarea structuriide protecție a coronamentului zidului nordic al navei, realizarea și montarea unei ferme deasupra altarului precum și completarea învelitorii din zona expusă a acestuia. La nivelul turnului se propune completarea zidăriei dislocate de la partea superioară a acestuia, precum și montarea unui nou coif, a cărui structură și învelitoare va fi realizată la sol, urmând a fimontat ulterior pe poziția finală.
Biserica Romano – Catolică – loc. Bobda, com. Cenei, jud. Timiș, 26 – 29 aprilie
Biserica romano-catolică din satul Bobda, comuna Cenei (cod LMI TM-II-m-A-06188), cunoscută și ca Mausoleul Csávossy, este cu siguranță unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite edificii ale Banatului. Cu toate acestea, starea de degradare a clădirii se accentuează cu fiecare an trecut, astfel încât Ambulanța pentru Monumente – Banat și-a propus salvarea sa. Acțiunile pregătite pentru anul 2021 presupun igienizarea arealului peisager din jurul monumentului, prin toaletări și defrișări punctuale, degajarea molozului, atât din exteriorul clădirii cât și din interiorul acesteia, inventarierea și clasificarea elementelor de patrimoniul mobil existent precum și realizarea unei scanări cu laser a întregului edificiu în vederea elaborării studiilor de specialitate care vor sta la baza continuării intervenției de anul viitor.
Depozit de cereale – loc. Giera, jud. Timiș, 12 – 24 iulie
Intervențiile propuse asupra Depozitului de cereale din comuna Giera (cod LMI TM-II-m-B-06234) vizează în primul rând completarea și consolidarea porticului de acces în clădire, zona cea mai afectată a edificiului. Se va interveni punctual și la nivelul șarpantei,prin închiderea golurilor expuse, înlocuirea elementelor degradate (astereală, șorțuri detablă), precum și prin completarea zonelor lipsă ale învelitorii.
Turn de alimentare furnal – oraș Bocșa, jud. Caraș-Severin, 9 august – 30 septembrie
Intervențiile de punere în siguranță a ansamblului format din Turnul de alimentare furnal(cod LMI CS-II-m-B-11037) și a Ansamblului stăvilar şi canal aducţiune apă (cod LMI CS-II-a-B-11038) din localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, presupun demontarea elementelor șarpantelor și ale învelitorii aflate în stare avansată de degradare și refacerea acestora prin plombări punctuale și completări ale elementelor lipsă. De asemenea în cadrul intervenției se va realiza o nouă structură de acoperire a turnului furnalului. Complementar intervențiilor asupra corpurilor de clădire se vor inspecta starea de degradare acanalului de aducțiune precum și a aliniamentului de arbori seculari din proximitatea ansamblului.
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE MUNTENIA NORD
Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” – loc. Butoiu de Sus, com.Hulubești, jud. Dâmbovița, 19 iulie – 7 august
Mica biserică din lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (DB-II-m-B-17397), este datată conform LMI în anul 1855, însă posibil mai veche (1790). Abandonată de ani buni, întru cât devenise neîncăpătoare, în prezent pridvorul este în pericol de prăbușire, iar învelitoarea este foarte degradată, producându-se infiltrații de apă la interior. Intervenția va urmări refacerea învelitorii cu draniță de stejar, similară celei existente, respectiv punerea în siguranță a pridvorului.
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE MOLDOVA NORD
Zidul de incintă cu statui al bisericii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” – loc. Hilișeu-Horia, jud. Botoșani, 1-10 iulie / 8-17 Iulie
Biserica de lemn din Hilișeu-Horia este un ansamblu cu elemente de arhitectură de factură atât bizantin-ortodoxă cât și romano-catolice, care se află în localitatea omonimă, în județul Botoșani, a fost construită în anul 1802 și poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Se integrează într-un ansamblu valoros, în care se remarcă o poartă cu clopotniță integrată, ziduri laterale cu statui din piatră și un monument funerar în amintirea familiei ctitorilor. Statuile așezate pe coronamentul zidului de incintă reprezintă pe Iisus între cei doisprezece apostoli, în mărime naturală și sunt unice în România.
Intervenția va consta în îndepărtarea de pe un tronson a tencuielilor de reparație realizate cu mortare pe bază de ciment și înlocuirea cu o tencuială pe bază de mortar de varhidraulic, biocidarea și îndepărtarea depunerilor aderente de pe câteva statui și consolidarea suprafeței cu o soluție pe bază de etil silicați.
Casa administrativă a complexului Salinei Cacica – loc. Cacica, jud. Suceava, 27 august – 18 septembrie
Cercetările arheologice din a doua jumătate a sec XX, efectuate la Cacica au scos la iveală că în această zonă s-au desfașurat activităti de exploatare a sarii recristalizate din saramură încă din neoliticul timpuriu. Acestea fiind cele mai vechi urme de exploatare de acest tip. De-a lungul timpului zona a prezentat un constant interes datorită zacamintelor de sare gemă.
Spre sfarșitul sec XVIII imperiul Habsburgic, prin Administrația militară a Bucovinei, decide să asigure locuitorii zonei, cu sare alimentară din ce va deveni ulterior Salina Cacica. În acest moment încep lucrări de construcție pentru a exploata salina, dar si pentru a o administra. Aceste lucrări sunt terminate la 1791 cand începe exploatarea efectiva a salinei.
Imobilul asupra căreia dorim să intervenim face parte din incinta complexului și este fosta clădire administrativă. Ne propunem să realizăm lucrări de punere în siguranță a planșeului de peste parter, reparații punctuale la învelitoare, înlocuirea învelitorii pe latura de vest a corpului central și înlocuirea în totalitate a învelitorii corpului secundar. Materialul folosit pentru noua învelitoare va fi plăci de eternit.
AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE OLTENIA VEST
Biserica veche din cimitir cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” – loc. Velești, com. Murgași, jud. Dolj, 5 mai – 3 iunie
Se găsește în cimitirul satului aceasta ne mai fiind folosită în scop religios de o perioada lunga de timp. Nu sunt cunoscute foarte multe date istorice despre ea, însă este de o frumusețe aparte. Există povești despre aurul lui Tudor care ar fi fost îngropat acolo. Din podeaua altarului s-au scos cărămizi în speranța descoperirii unor comori.
Din bătrâni se spune că a fost ctitorită în 1786 de protopopul Ioan Velescu.
Biserica are nevoie urgentă de punere în siguranță prin înlocuirea, elementelor degradate ale acoperișului și a învelitorii din șindrilă, pentru a stopa degradarea clădirii și pentru ca pictura originală din interior sa nu sufere degradari din aceste cauze.
Biserica veche cu hramul „Sf. Nicolae”– loc. Bistreț, jud. Dolj, 15 august – 5 septembrie
Bistreț este locul în care familia Mihail a ridicat o biserică în anul 1826. Este familia care a lăsat moștenire acestei țări o avere imensă. Dinu Mihail a construit în Craiova clădirea impresionantă care adăpostește în prezent Muzeul de Artă. Fiul său, Jean Mihail a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, la acea vreme. Este cel care a girat România pentru un împrumut extern în timpul marii crize financiare din 1929-1933 și care și-a lăsat întreaga avere statului român.
În biserica de la Bistreț se găsește singurul tablou votiv în care sunt pictați bunicul și străbunicul lui Jean Mihail.
Biserica veche Sf Nicolae are nevoie urgentă de reparații, pentru că se află într-o stare avansată de degradare. Acoperișul acesteia neceisitând deja un sprijin în zona de pridvor iar pe întreaga suprafață a sa exitând elemente lipsă care permit infiltrațiile apei meteorice. Intervenția are în vedere inlocuirea laților degradati și a elementelor ceramice lipsă sau deteriorate, cu unele de factură identică. În același timp se va interveni și asupra structurii șarpantei prin suplimentarea căpriorilor.
București, 23 februarie 2021. „Ambulanța pentru Monumente – Moștenim Dăruind”, proiect finanțat de Fundația Orange cu 32.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!” – program ce încurajează implicarea socială a angajaților Orange -, se finalizează prin publicarea online a unei broșuri de prezentare a activităților și rezultatelor. Proiectul, desfășurat în perioada aprilie-decembrie 2020, a fost derulat de Asociația Monumentum și implementat prin colaborarea cu Asociația Atelierul de Patrimoniu, coordonatorul filialei Muntenia Nord a „Ambulanței pentru Monumente”. Activitățile proiectului au fost gândite în jurul primei intervenții din această zonă a țării, care a avut loc la vechiul spital din Filipeștii de Târg, județul Prahova. Principalul obiectiv propus prin proiect a fost pornirea demersurilor de salvare de la degradare a clădirii istorice abandonate. Pentru îndeplinirea obiectivului au fost urmărite două direcții: (1) stoparea degradărilor clădirii, pentru a-i crește șansele pentru conservare până la implementarea unui proiect de restaurare, și (2) crearea premiselor pentru formarea unei comunități locale responsabile față de patrimoniul construit, arhitectură și meseriile tradiționale. Activitățile au cumulat aproximativ 1800 de ore de muncă și au implicat cca 50 de voluntari, majoritatea provenind din București și din Filipeștii de Târg. Activitățile principale ale proiectului au fost: (1) Atelierele de patrimoniu dedicate copiilor din comunitate; (2) Expoziție cu lucrările copiilor, în comunitate; (3) Intervenția la clădirea spitalului, (4) Expoziție cu prezentarea proiectului, în București și (5) Publicarea online a unei broșuri cu prezentarea proiectului – toate prezentate sumar mai jos. Atelierele de patrimoniu dedicate copiilor din comunitate au avut loc online, în perioada mai-iunie 2020, și au fost valorificate prin expoziția realizată în localitate, deschisă publicului între lunile august și octombrie. Intervenția propriu-zisă (șantierul) a avut loc în luna august 2020 și a presupus lucrări de reparații și conservare a clădirii, minimale și cât mai reversibile, conform principiilor generale de intervenție asupra patrimoniului construit promovate pe plan internațional. Rezultatele intervenției au fost prezentate publicului prin expoziția din porticul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, în lunile noiembrie-decembrie 2020, alături de creațiile copiilor participanți la atelierele online, începutul documentării arhitecturale a clădirii și de planurile de viitor pentru ansamblul istoric ale celor implicați în proiect. Iar pentru ca informațiile cuprinse în cele două expoziții să ajungă la dispoziția publicului mai larg, acestea au fost asamblate într-o broșură în format digital, disponibilă online la adresa: http://bit.ly/AmbMuN2020
„Deși a fost un an neobișnuit, iar din această cauză multe dintre activitățile propuse prin proiect au avut un impact redus față de cel pe care am mizat inițial, ne-am îndeplinit de fapt toate obiectivele; ceea ce nu am reușit a fost clasarea ansamblului istoric, însă aceasta este o chestiune juridică delicată și am preferat să lăsăm lucrurile așa cum sunt, pentru a continua colaborarea cu autoritățile locale în vederea extinderii procesului de salvare și pentru celelalte clădiri. Cea mai mare realizare a proiectului, pe lângă încetinirea procesului de degradare a clădirii fostului spital din Filipeștii de Târg, este coagularea unui grup de lucru pe plan local dispus să preia continuarea demersurilor de salvare și de reabilitare pentru ansamblul istoric, și formarea profesională a unor tineri în domeniul patrimoniului – ceea ce în anumite privințe este mult mai important decât clasarea.” – Eugen Vaida, Președintele Asociației Monumentum și coordonatorul Ambulanței pentru monumente.
Despre vechiul spital din Filipeștii de Târg. Datat cu aproximație în anul 1908, fostul spital a făcut parte dintr-un program amplu de construcție a spitalelor rurale din perioada lui Carol I, fapt care îi sporește mult valoarea. În anul 1906 s-a deschis un credit finanțat de Ministerul de Interne pentru construirea a 32 de spitale rurale, câte unul în fiecare județ al Vechiului Regat, care urmau să poarte numele „Spitalul rural Regele Carol I”. Unul dintre aceste spitale a fost cel din Filipeștii de Târg, care cândva purta, la rândul său, inscripția numelui pe fațada principală, deasupra intrării. Remarcabil în cazul spitalului din Filipeștii de Târg este că s-au păstrat majoritatea elementelor arhitecturale originare: tâmplăriile, tencuiala și decorațiile fațadelor, șarpanta și învelitoarea, nefiind afectate de modernizări agresive. Ansamblul a funcționat ca instituție sanitară până în jurul anului 2000, când a fost abandonat. Între timp, clădirea s-a degradat considerabil, în special în zona acoperișului. Intervenția Ambulanței pentru Monumente a avut tocmai rolul de a frâna acest proces de degradare, pentru a crește șansele implementării unui proiect de restaurare.
Despre Asociația Monumentum Asociația Monumentum s-a înființat în anul 2012 și derulează mai multe programe și proiecte în domeniul patrimoniului construit, care integrează prin definiție componente din domeniile mai largi ale dezvoltării durabile și educației. Între principalele obiective ale Asociației se numără: salvgardarea arhitecturii tradiționale, formarea profesională în domeniul patrimoniului construit, angajarea comunităților locale în prezervarea patrimoniului, recuperarea patrimoniului imaterial și creșterea filantropiei în România. Mai multe detalii, aici: www.asociatiamonumentum.ro.
Despre Atelierul de Patrimoniu Fondată în anul 2020, cu sediul în București, asociația Atelierul de Patrimoniu activează în domeniul patrimoniului construit și a preluat filiala Muntenia Nord a proiectului Ambulanța pentru Monumente, după modelul inițiat de Asociația Monumentum.
Despre Fundația Orange Fundația Orange este o organizaţie non-profit care se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei peste 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro.
București, 19 noiembrie 2020. În perioada 19 noiembrie – 18 decembrie 2020, în porticul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, are loc expoziția dedicată primei intervenții realizate de „Ambulanța pentru Monumente – Muntenia Nord”, care a avut loc la vechiul spital din Filipeștii de Târg, județul Prahova. Expoziția prezintă activitățile desfășurate în […]
București, 19 noiembrie 2020. În perioada 19 noiembrie – 18 decembrie 2020, în porticul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, are loc expoziția dedicată primei intervenții realizate de „Ambulanța pentru Monumente – Muntenia Nord”, care a avut loc la vechiul spital din Filipeștii de Târg, județul Prahova. Expoziția prezintă activitățile desfășurate în perioada mai – octombrie 2020 pentru salvarea clădirii istorice de la degradare și pentru formarea unei comunități locale responsabile față de patrimoniul construit, arhitectură și meseriile tradiționale. Un model de bună practică implementat deja în alte zone ale țării, proiectul „Ambulanța pentru Monumente”, demarat de Asociația Monumentum în anul 2016, a fost premiat la categoria „Educație, formare și conștientizare” de către Comisia Europeană și Europa Nostra, federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, primind și marele Premiu al Publicului.
Asociația Monumentum în colaborare cu Atelierul de Patrimoniu pun la dispoziția publicului, în cadrul expoziției, rezultatele lucrărilor de reparații si conservare efectuate asupra clădirii, începutul documentării arhitecturale, creațiile copiilor participanți la atelierele online, precum și planurile de viitor pentru ansamblul istoric. Expoziția și intervenția fac parte din proiectul „Ambulanța pentru Monumente – moștenim dăruind”, finanțat de Fundația Orange cu 32.000 lei prin intermediul „Susține un ONG!”, program ce încurajează implicarea socială a angajaților Orange.
Intervenția propriu-zisă (șantierul) a presupus lucrări de reparații și conservare a clădirii, cu prioritate asupra problemelor mai urgente, precum cele structurale sau de protejare împotriva intemperiilor. Având în vedere că s-a lucrat pe o clădire istorică, s-au realizat lucrări minimale și cât mai reversibile, conform principiilor generale de intervenție asupra patrimoniului construit promovate pe plan internațional. În paralel, s-a lucrat și la documentarea arhitecturală a clădirii, prin scanare laser, fotografiere și observare directă. Proiectul a avut și o componentă educativă dedicată copiilor din comunitate, cu rolul de a crește nivelul de conștientizare a importanței conservării patrimoniului local. Astfel, au avut loc patru ateliere interactive online cu elevi de la Școala Gimnazială din Filipeștii de Târg, în cadrul cărora copiii au urmărit prezentări pe teme de istorie și arhitectură, au completat formulare-interviu despre clădiri cunoscute lor și au realizat desene ale vechiului spital și ale caselor bunicilor – desene care se regăsesc în cadrul expoziției. Atelierele au reușit să le ofere copiilor informații esențiale legate de patrimoniul local construit și să le explice pe înțelesul lor „legătura dintre om și casa lui, despre îngrijirea ei și despre moștenire”, după cum spune Miruna, o fetiță de 11 ani, participantă la ateliere.
Despre vechiul spital din Filipeștii de Târg. Datat cu aproximație în anul 1908, fostul spital a făcut parte dintr-un program amplu de construcție a spitalelor rurale din perioada lui Carol I, fapt care îi sporește mult valoarea. În anul 1906 s-a deschis un credit finanțat de Ministerul de Interne pentru construirea a 32 de spitale rurale, câte unul în fiecare județ al Vechiului Regat, care urmau să poarte numele „Spitalul rural Regele Carol I”. Unul dintre aceste spitale a fost cel din Filipeștii de Târg, care purta la rândul său inscripția numelui pe fațada principală, deasupra intrării. „Cu cât clădirile de patrimoniu își păstrează mai bine autenticitatea istorică, cu atât ajung să aibă mai multă căutare în rândul turiștilor; întâi între cei străini sau de o anumită formare, dar cu timpul și cu o promovare atentă pot atrage turiști din mai multe categorii. Prin urmare, clădirile de patrimoniul ajută comunitățile locale în mod direct, prin aport economic. Pe de altă parte, la nivel social, clădirile de patrimoniu contribuie adeseori (atunci când sunt bine puse în valoare) la sentimentul de mândrie și identitate locală, precum și la atașamentul față de comunitate și bunurile ei.” – Eugen Vaida, Președintele Asociației Monumentum. Remarcabil în cazul spitalului din Filipeștii de Târg este că s-au păstrat majoritatea elementelor arhitecturale originare: tâmplăriile, tencuiala și decorațiile fațadelor, șarpanta și învelitoarea, nefiind afectate de modernizări agresive. Ansamblul a funcționat ca instituție sanitară până în jurul anului 2000, când a fost abandonat. Între timp, clădirea s-a degradat considerabil, în special în zona acoperișului. Intervenția Ambulanței pentru Monumente a avut tocmai rolul de a frâna acest proces de degradare, pentru a crește șansele implementării unui proiect de restaurare.
Pentru mai multe informații despre expoziție: arh. Alexandra Teodor, coordonator proiect: 0740 499 138; ambulantamonumente.muntenian@gmail.com. Programul de vizitare recomandat este 10:00 – 16:00.
Despre Asociația Monumentum
Asociația Monumentum s-a înființat în anul 2012 și derulează mai multe programe și proiecte în domeniul patrimoniului construit, care integrează prin definiție componente din domeniile mai largi ale dezvoltării durabile și educației. Între principalele obiective ale Asociației se numără: salvgardarea arhitecturii tradiționale, formarea profesională în domeniul patrimoniului construit, angajarea comunităților locale în prezervarea patrimoniului, recuperarea patrimoniului imaterial și creșterea filantropiei în România. Mai multe detalii, aici: www.asociatiamonumentum.ro.
Despre Atelierul de Patrimoniu
Fondată în anul 2020, cu sediul în București, asociația Atelierul de Patrimoniu activează în domeniul patrimoniului construit și a preluat filiala Muntenia Nord a proiectului Ambulanța pentru Monumente, după modelul inițiat de Asociația Monumentum.
Despre Fundația Orange
Fundația Orange este o organizaţie non-profit care se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei peste 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro.
