Locație: Sighișoara, jud. Mureș
Categorie: _Monumente
Locație: sat. Cib, com. Almașu Mare, jud. Alba
Șiacu, CULA „CIOABĂ-CHINȚESCU”
LUCRĂRI EFECTUATE S-a realizat acoperișul cu șarpantă din lemn masiv, debitat mecanic, cu îmbinări tradiționale specific locale și cu dimensiuni similare cu ale acoperișurilor altor cule – în special cea de la Groșerea, cu care Cula de la Șiacu se aseamănă cel mai mult. S-au completat grinzile existente cu elemente noi, după îndepărtarea părții afectate […]
VeronicaLUCRĂRI EFECTUATE
S-a realizat acoperișul cu șarpantă din lemn masiv, debitat mecanic, cu îmbinări tradiționale specific locale și cu dimensiuni similare cu ale acoperișurilor altor cule – în special cea de la Groșerea, cu care Cula de la Șiacu se aseamănă cel mai mult. S-au completat grinzile existente cu elemente noi, după îndepărtarea părții afectate de atacul
biologic.
Configurația șarpantei urmărește caracteristicile constructive ale monumentului (poziționare în raport cu zidurile, conformarea coronamentului și integrarea cornișelor). Alcătuirea propriu-zisă
a șarpantei a urmărit recuperarea volumului și formei, atestate de documente fotografice, iar soluțiile tehnice și dimensionarea au fost stabilite pe baza analogiilor (în principal Groșerea).
Învelitoarea a fost realizată din șiță, cu dimensiuni de 1x10x60 cm, cu terminația bot de rață dispusă în trei straturi după specificul local. S-au completat cu elemente de același tip, dimensiuni și tehnici de confecționare ca cele originale. Coronamentul zidurilor este completat în partea superioară cu elemente de același tip, dimensiuni și tehnici de confecționare ca cele originare iar cosoroabele de lemn au fost prinse cu tije filetate în grosimea zidurilor de contur. Fracturile și fisurile majore au fost injectate, conform studiilor elaborate în etapa de implementare.
Voluntari: Alex Curici, Fabian Spânu-Ferencz, Laura Iacob, Madalina Nica, Dragoș Mihai Nuță, Adelina Ioana, Cătălina Frâncu, Teodor Calinoiu, Simona Iovănescu, Andreea Năprădean, Radu Anton Ludosan, arh Magda Vladimirescu, Romina Pasculovici, Andra-Diana Dascalu, Tudor Rusu, BARBU Bogdan Nicolae, Vlad Ducar, Andra Nicoleanu, Dora Ioana, Oprea Diana, Birtu Mihai, Paic Razvan
Meșteri: Toader Nicolae
Mulțumiri: Dumitru Rusu
Locație: sat Șiacu, com. Slivilești, jud. Gorj
Povergina, Biserica arsă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”
Prezentare Generală Montarea eșafodajul peste ceea ce a mai rămas din biserica de lemn de la Povergina, in scopul protejarii monumentului, care a fost afectat de incendiu. Aceasta a ars parțial în anul 2015, chiar înainte de Paști. În urma incendiului s-au pierdut bolta, șarpanta şi turnul, dar corpul bisericii, tencuit pe exterior cu pământ, […]
VeronicaPrezentare Generală
Montarea eșafodajul peste ceea ce a mai rămas din biserica de lemn de la Povergina, in scopul protejarii monumentului, care a fost afectat de incendiu. Aceasta a ars parțial în anul 2015, chiar înainte de Paști. În urma incendiului s-au pierdut bolta, șarpanta şi turnul, dar corpul bisericii, tencuit pe exterior cu pământ, a supravieţuit. Biserica de la Povergina are o tipologie veche de plan, cu unghi în axul absidei şi 6 laturi, al cărui sistem constructiv reprezintă o culme a meşteşugului bănăţean. Învelitoarea turnului bisericii de la Povergina, cu cei doi bulbi in rondine, reprezintă o frumoasă fuziune între arhitectura vernaculară bănăţeană şi baroc, stil adus în Banat de Habsburgi. Biserica era pictată de unul dintre cei mai importanţi zugravi din Banat: Gheorghe Diaconovici, cel care face tranziţia în Banat între pictura bizantină şi cea occidentală, fiul unui fondator de şcoală de pictură venit din Tismana Olteniei şi tatăl unuia dintre fondatorii învăţămîntului bănăţean: Constantin Diaconovici Loga. Scopul urmărit de echipa Biserici Înlemnite este transformarea tragicului eveniment care a dus la situația actuală, în oportunitatea generării unei școli de conservare / restaurare prin continuarea școlii de conservare inițiată la Crivina de Sus (2012-2019).
Beneficiar: Protopopiatului Făget
Sponsori: Mitropolia Banatului, Primăria orașului Făget
Comunitatea Locala: Pr. Protopop Bujor Păcurar, Pr. Ioan Lazăr, Pr. Timotei Anișorac, familia Moldovan, Carp Florin, Toderici Nicolae, Sfitlic Ioan, Lacatîş Gheorghe, Ioan Oltean, Eugen Obrocea (Autentic TV)
Coordonatori: dr. arh. Diana Belci, arh. Bancoș Adrian, arh. Daiana Maciulschi, arh. Mădălina Nica, arh. Bettina Varga
Echipa de proiectare: arh. Teodor Gheorghiu, arh. Diana Belci, arh. Eugen Vaida, arh. Vladimir Obradovici, arh. Adrian Bancoș, arh. Mircea Braje
Voluntari: arh. Silaghi Sorin, arh. Mihai Moldovan, stud. arh. Ioana Tiran, stud. arh. Simona Iovănescu, stud. arh. Mandae Bogdan, ing. Farcaș Cornel, Alex Moțiu
Multumiri: Koloseum Arhitectura textila – Structuri rezistente din materiale uşoare, Macara Trans și Girod, SC KOLOSEUM SRL, SC GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ SRL, SC MACARA TRANS SRL
Perioadă: 09/07/2020 – 11/07/2020
Locație: sat Povergina, oraș Faget, jud. Timiș
Fălticeni, Casa Ion Creangă
Prezentare generală Prima acțiune din cadrul proiectului Ambulanţa pentru Monumente – Moldova Nord vizează refacerea învelitorii din șiță a Casei Ion Creangă, din municipiul Fălticeni, județul Suceava. În perioada în care scriitorul a urmat cursurile Școlii Catihetice din Fălticeni, a fost găzduit în această căsuța de către Pavel Ciubotaru, alături alți confrați, atmosfera și întâmplările […]
VeronicaPrezentare generală
Prima acțiune din cadrul proiectului Ambulanţa pentru Monumente – Moldova Nord vizează refacerea învelitorii din șiță a Casei Ion Creangă, din municipiul Fălticeni, județul Suceava. În perioada în care scriitorul a urmat cursurile Școlii Catihetice din Fălticeni, a fost găzduit în această căsuța de către Pavel Ciubotaru, alături alți confrați, atmosfera și întâmplările fiind relatate într-un mod savuros în Amintiri din copilărie.
În baza fotografiilor de epocă și ținănd cont de fragmentele de învelitoare ce se păstrează în podul am înlocuit învelitoarea actuală din tablă zincată, pe alocuri găurită, cu o una din șiță. Lucrările au avut ca obiectiv punerea în siguranţă a monumentului şi, totodată, un scop didactic pentru tinerii aflați în diferite stagii de formare profesională.
Am avut șansa să găsim sub tabla existentă dranița inițială, de la care am preluat dimensiunile și tehnica originală de punere în operă. În podul casei s-au observat două etape de extindere a acesteia, ultima dintre ele fiind acoperită cu carton bitumat, de aici și decizia noastră de a o evidenția, folosind o învelitoare din tablă.
Coordonatori: Nicoleta Caba, Filip Ciobănașu, Radu Andrei, Florin Manole, Cozmin Bradu
Sponsori: DEDEMAN, CONEXIM SRL, ALEVIA SRL, PowerBus International, Hotel Turist și donatorilor RESTACO SRL, dna. Mitocaru, ZIMCART S.R.L., Anca Loghin, Diana Bejan, Daniel Geanopol, fam Calistru, Oana Filip, Delicatese Larisa
Mesteri: Mihai Balin, Maria Balin, Ioan Berinde, Vlăduț Berinde
Voluntari: Robert Boicu, Celina Gora, Oana Grigoraș, Razvan Stanciu, Sergiu Bișog, Mircea Grosu, Alexandra Cristea, Diana Dascălu, Diana Bejan, Elena Racu, Iulian Ciobănașu, Diana Iabrașu, Daniel Cirițel, Aura Dinco, Alex Popovici, Ioana Antaluță, Bogdan Olariu, Iulia Cosovanu, Florina Pantelimonescu, Iulian Buburuzan, Anișoara Chihai, Carmina Gheorghiță, Monica Zavete, Teodora Ivan, Claudiu Florea, Ramona Sandu, Fetcu Mihai, Ion Ciobanu, Valentin Valen
Perioadă: 24/07/2020 – 28/08/2020
Locație: oraș Fălticeni, jud. Suceava
Filipeștii de Târg, Spitalul „Regele Carol I”
PREZENTARE GENERALĂ Obiectul intervenției a fost corpul principal (C1) al fostului Spital „Regele Carol I”, clădire istorică datată cu aproximație în anul 1908, care a funcționat ca spital până în jurul anilor 2000. Scopul lucrărilor este de a încetini degradarea acoperișului clădirii, în perspectiva identificării unor soluții pentru restaurare și conversie funcțională. În total au […]
VeronicaPREZENTARE GENERALĂ
Obiectul intervenției a fost corpul principal (C1) al fostului Spital „Regele Carol I”, clădire istorică datată cu aproximație în anul 1908, care a funcționat ca spital până în jurul anilor 2000. Scopul lucrărilor este de a încetini degradarea acoperișului clădirii, în perspectiva identificării unor soluții pentru restaurare și conversie funcțională. În total au participat 2 meșteri și 19 voluntari, sprijiniți de autoritățile locale și de 25 de familii ale comunității locale.
LUCRĂRI EFECTUATE
În prima etapă (1-12 august) s-au realizat lucrări la învelitoarea corpului principal al ansamblului, fiind deschise și reparate cca 11 zone cu probleme serioase de infiltrații ale apelor pluviale; s-a mai intervenit punctual și în alte zone restrânse de pe suprafața învelitorii, pentru înlocuire sau completare de țigle. Intervențiile au fost minimale și pe cât posibil reversibile, principala prioritate fiind aceea de a rezolva suprafețe cât mai mari ale învelitorii, în detrimentul unor reparații punctuale mai complete, dar care mai pot suporta amânare (de ex. rezidiri). Tipul cel mai frecvent de lucrare a constat în:
• instalarea unei suprafețe/zone de lucru stabile, care să permită lucrul voluntarilor în siguranță (schelă, dacă se lucra din exterior; platforme din OSB sprijinite pe elemente structurale existente sau pe grinzi din lemn noi, temporare, dedicate acestui rol);
• desfacerea învelitorii din țiglă; înlăturarea țiglelor sparte și păstrarea celor în bună stare pentru reutilizare;
• desfacerea, înlăturarea și refacerea elementelor din lemn ale structurii învelitorii și ale șarpantei care erau putrezite (cel mai frecvent lații/șipcile pe care sunt fixate țiglele; apoi căpriori, cei pe care sprijină lații – uneori „cămășuiți” cu elemente noi din lemn, pentru a păstra capetele decorative sau pentru a nu complica lucrarea; fragmente de cosoroabă – grinzile perimetrale ale șarpantei pe care sprijină căpriorii);
• reașezarea țiglelor dislocate și completarea lor cu țiglă recuperată din alte surse;
• punctual, unde era necesar, fixarea elementelor de coamă cu mortar pe bază de var sau sigilări cu mortar în zona hornurilor.
S-a lucrat cu șase tipuri diferite de țiglă, toate existente deja pe corpul C1 din diverse etape de refacere/reparații ale învelitorii. Pentru o mai bună etanșeizare s-a urmărit utilizarea aceluiași tip de țiglă pe fiecare pantă a acoperișului (chiar dacă acestea diferă), fiind ales tipul predominant în fiecare caz, respectiv cel disponibil în cazul înlocuirilor complete (doar pe suprafețe mici); majoritatea țiglei de completare a fost obținută din zonă (din comună sau din comunele aflate în apropiere), foarte puțină fiind recuperabilă de la fața locului.
Izolat s-au realizat și sprijiniri ale șarpantei cu elemente noi din lemn, acolo unde stabilitatea structurii fusese afectată sever și altfel nu s-ar fi putut interveni la învelitoare.
Lucrările prezentate mai sus au avut caracter prioritar în raport cu oricare altă măsură de intervenție prevăzută prin proiect și au fost realizate sub coordonarea unor meșteri specializați. Alte tipuri de lucrări, unele cu caracter secundar, au fost conturate sub același ghidaj și urmează să fie executate în perioada următoare cu voluntari din comunitate (sigilarea clădirii) sau cu alte echipe specializate (realizarea jgheaburilor și burlanelor), în limita bugetului disponibil.
În paralel cu lucrările prezentate mai sus, în aceeași perioadă s-au asamblat panourile pregătite pentru expoziția temporară dedicată comunității locale. Din motive de siguranță a vizitatorilor, dar și pentru o expunere de mai lungă durată, în data de 12 august panourile au fost instalate în curtea Muzeului „Conacul Pană Filipescu”, unde vor rămâne până în toamnă. În cursul lunilor octombrie/noiembrie expoziția urmează să fie mutată la București, unde va fi completată cu prezentarea intervenției.
În ultima etapă de lucru (13-17 august) s-a continuat lucrul la panourile cu care urmează să fie sigilată clădirea principală (uși, ferestre) – început în prima etapă de lucru – și s-a curățat, în exteriorul clădirii, molozul rezultat în urma lucrărilor din principalele zone de intervenție. Evacuarea molozului din interiorul clădirii, deși începută odată cu intervențiile din podul mare, urmează să fie continuată în timp și în funcție de alte lucrări care pot fi anticipate. În paralel, în această perioadă s-a lucrat și la documentarea arhitecturală a clădirii (în special prin fotografiere și observare directă).
Beneficiar: Primăria Filipeștii de Târg
Sponsori: Aurelian Manole (primar Filipeștii de Târg), Eugen Podeanu, Ciprian și Elena Miftode, Raluca Drăgostin, pr. Gabriel Botescu, Marin Rotaru, Ecaterina Rusu, Ștefan Dumitru, Corina și Costel Mitu, Loredana Badea, Horia Banu, Oana Ştefănescu, Iulică Badea, Adela Preda, familia Sersea-Bucura, Dragoş Lica, Cătălin Miftode, Cristian Radu, Liliana Durbacă, Constantin Valentin, Diana Bârliba, Ioan Păulescu (viceprimar Dărmănești), Ecaterina Bădicu, Alexandru Trușcă și Alexandra Pârâianu, Oana Irina Crîngașu, Simona Loredana Bogdan și cu donații de materiale (țiglă): Corina Mitu, Marcian (Târgșoru Nou, PH) și Cătălina Paraschiv Dolcan, finanțat de Fundația Orange
Coordonatori: Alexandra Teodor
Echipa proiectare: Proiectare arhitectură: arh. Andreea Enache (șef de proiect), arh. Alexandra Teodor, arh. Bogdan Teodor, arh. Emilia Țugui; specialist atestat MC: arh. Iulius Cristea. Proiectare structură: ing. Olimpia Marchelov; expert atestat MDRAP: ing. Dragoș Marcu; expert atestat MC: ing. Mădălin Coman. SSM: Mihail-Mădălin Mihalache
Meșteri: Ștefan Vaida, Ionuț Dobra, Coordonare tehnică: Eugen Vaida
Comunitatea Locală: Ciprian Miftode (consilier local) și Elena Miftode, Soții Corina și Costel Mitu, Parohia locală, prin generoasa colaborare a pr. paroh Gabriel Botescu, cazare Raluca Drăgostin
Voluntari: Iulia Oancea, Emilia Țugui, Raluca Bobaru, Alexandra Teodor, Eugen Vaida, Corina Mitu, Andreea Enache, Bogdan Teodor, Ana-Maria Dăscălița, Radu Tică, Laura Iacob, Adelina Scorobete, Cristian Radu, Olimpia Marchelov, Elena Miftode, Loredana Badea, Laura Miftode, Ciprian Miftode, Mike Mircea
Mulțumiri: Vasile Giurea (viceprimar), Alexandru Toma și Nicolae Duță., Eugen și Veronica Vaida
Expoziție: Proiect și execuție: Emilia Țugui și Raluca Bobaru. Au contribuit la execuție: Ciprian Miftode, Radu Tică, Corina Mitu, Iulia Oancea, Ana-Maria Dăscălița, Alexandra Pârâianu, Cora Mitu, Cătălin Miftode. Gazdă expoziție: Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, curator Alexandra Pârâianu. Cea mai mare parte a materialelor expuse au fost realizate de copii din comunitatea locală, în cadrul atelierelor coordonate de Alexandra Teodor și Corina Mitu, panourile informative cuprinzând informații selectate și sintetizate de Alexandra Teodor și Emilia Țugui
Perioada: 01/08/2020 – 17/08/2020
Locație: loc. Filipeștii de Târg, jud. Prahova
Zalnoc, Biserica de Lemn
Propunere de punere în siguranță Refacerea învelitorii de șindrilă a bisericii. Învelitoarea de șindrilă a bisericii, puternic deteriorate, prezenta spații mari ce au permis apei din precipitații să ajungă în interiorul bisericii, afectând decorul pictat și peretele de sud al bisericii. Lucrări efectuate A fost îndepărtată vechea învelitoare de șindrilă a bisericii, realizată în 1980. […]
VeronicaPropunere de punere în siguranță
Refacerea învelitorii de șindrilă a bisericii. Învelitoarea de șindrilă a bisericii, puternic deteriorate, prezenta spații mari ce au permis apei din precipitații să ajungă în interiorul bisericii, afectând decorul pictat și peretele de sud al bisericii.
Lucrări efectuate
A fost îndepărtată vechea învelitoare de șindrilă a bisericii, realizată în 1980. A fost înlocuită una dintre aruncătoarele de apă ale bisericii, deteriorată, pe latura de sud. Pentru montarea noii învelitori de șindrilă au fost montate noi lețuri, din lemn de rășinoase, în locul celor montate în anul 1980, realizate din același material, montate cu ocazia anterioarei șindriliri a bisericii. Șindrila utilizată pentru refacerea învelitorii bisericii este șindrilă cu lungimea de aproximativ 40 cm, lată de 10-15 cm, din lemn de rășinoase, despicat pe fibră, horjită, cu bot de rață.
În timpul intervenției a fost descoperită o colonie de lilieci (maternitate) formată din peste 200 de exemplare din speciile de liliac mare cu potcoavă și liliac cărămiziu. Întrucât cele două specii sunt protejate de lege, tratamentul cu substanțe pentru creșterea durabilității șindrilei a fost aplicat doar la începutul lunii septembrie, după plecarea liliecilor spre locurile de hibernare. Cu ocazia intervenției desfășurate la această biserică au fost refăcute burlanele de tablă a bisericii precum și instalația sa de paratrăsnet.
Locație: sat Zalnoc, com. Bobota, jud. Sălaj
Răstolțu Deșert, Biserica de Lemn
Propunere de punere în siguranță Înlocuirea învelitorii de tablă a bisericii cu una nouă, de șindrilă, identică din perspectiva caracteristicilor cu ceva istorică, păstrată sub tablă. Învelitoarea de tablă, deteriorară, prezenta spărturi ce au permis apei provenite din precipitații să ajungă în interiorul bisericii, afectând decorul pictat dar și peretele de nord, în zona îmbinării […]
VeronicaPropunere de punere în siguranță
Înlocuirea învelitorii de tablă a bisericii cu una nouă, de șindrilă, identică din perspectiva caracteristicilor cu ceva istorică, păstrată sub tablă. Învelitoarea de tablă, deteriorară, prezenta spărturi ce au permis apei provenite din precipitații să ajungă în interiorul bisericii, afectând decorul pictat dar și peretele de nord, în zona îmbinării cu peretele despărțitor dintre naos și pronaos. De asemenea, a fost avută în vedere refacerea parapetului bisericii, pe laturile de est și de nord, puternic avariat în urma unei furtuni ce a avut loc în luna septembrie 2017.
Lucrări efectuate
A fost îndepărtată învelitoarea de tablă a bisericii. Cu această ocazie au fost înlocuite o parte din aruncătoarele de apă ale bisericii, deteriorate. Pentru montarea noii învelitori de șindrilă au fost montate noi lețuri, din lemn de rășinoase. Șindrila utilizată pentru refacerea învelitorii bisericii este șindrilă cu lungimea de aproximativ 40 cm, lată de 10-15 cm, din lemn de rășinoase, despicat pe fibră, horjită, cu bot de rață. A fost reparată și galeria turnului, prin punerea unor noi scânduri pe laturile afectate de furtuna din 2017. După montarea șindrilei, aceasta a fost tratată cu substanțe specifice pentru creșterea durabilității. A fost refăcută și instalația de paratrăsnet a bisericii.
Perioadă: 15/07/2020 – 14/08/2020
Locație: sat Răstolțu Deșert, com. Agrij, jud. Sălaj
Borza, Biserica de Lemn
PREZENTARE GENERALĂ Biserica de lemn din Borza, județul Sălaj, datează din anul 1758. Aceasta este prima din lucrările realizate de meșterul de biserici Breaz Ion din Gilău. SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI S-a urmarit in principal sprijinirea comunitatii locale pentru finalizarea lucrărilor deja începute. Structura lețurilor și învelitoarea se aflau în stare avansată de degradare, necesitând de […]
VeronicaPREZENTARE GENERALĂ
Biserica de lemn din Borza, județul Sălaj, datează din anul 1758. Aceasta este prima din lucrările realizate de meșterul de biserici Breaz Ion din Gilău.
SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI
S-a urmarit in principal sprijinirea comunitatii locale pentru finalizarea lucrărilor deja începute. Structura lețurilor și învelitoarea se aflau în stare avansată de degradare, necesitând de urgenţă o intervenţie de punere în siguranță.
PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
Obiectul intervenției l-a constituit demontarea învelitorii degradate de șindrilă de pe coiful turnului și montarea unei învelitori noi din același material care să respecte dispunerea, dimensiunea și tehnica de confecționare a celui specific local.
LUCRĂRI EFECTUATE
S-a înlocuit sindrila de pe suprafața turnului, precum și lețurile degradate. La primul rând de la streașina turnului și la primul rând de la ruperea de pantă a acoperișului, șindrila horjită s-a montat în triplu strat.