Apoș, Biserica Evanghelică

1a1apos-cu-bleed_Page_3

PREZENTARE GENERALĂ
Monumentul se află în jumătatea estică a satului și este alcătuit acum dintr-o biserică-sală și un turn-clopotniță aflat izolat, la 6,50 m vest de biserică.
Ambele componente sunt din zidărie și poartă peste tot urmele abandonului de către comunitatea care s-a risipit în a doua parte a secolului
XX și în primele decenii ale celui următor: zidării demantelate până la sol pe partea vestică, acoperișuri și tencuieli sunt degradate, jgheaburi neîntreținute
sau sparte/dispărute parțial, geamuri sparte, inventarul din interior strămutat parțial, ca măsură de siguranță, la alte instituții.
În Evul Mediu, biserica s-a aflat într-un ansamblu fortificat, apoi, pe locul incintei și în exteriorul ei au fost ridicate o serie de clădiri de proporții
diferite precum școala (1913) și „Casa profesorului”, ambele lângă turn și lângă „Casa administratorului cetății” (lipită de fațada nordică a turnului-
clopotniță); de asemenea, „Casa comunității” și casa parohială evanghelică.

SITUAŢIA ANTERIOARĂ INTERVENŢIEI
Clădirea reprezenta un pericol public având în vedere că zidul de incintă nu mai exista (zona fiind destul de frecventată de tinerii din localitate) iar
căderea țiglelor de pe acoperiș era destul de frecventă. Învelitoarea bisericii prezenta degradări și permitea infiltrații cauzate de exfolieri ale țiglei istorice manufacturate, spărturi ale țiglelor cauzată de șocuri mecanice (probabil grindină), alunecări de pe lați a pieselor de învelitoare și dispunerea
greșită a laților pe alocuri. Învelitoarea a fost compusă din mai multe sortimente de țiglă istorică.

PROPUNERE DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ
S-a propus refacerea învelitorii după sistemul “luatul la mână”: demontarea, trierea și redispunerea pieselor de ceramică și completarea celor lipsă
cu elemente din ceramică manufacturată identice ca formă, dimensiune, dispunere, proprietăți mecanice și tehnică de confecționare.

LUCRĂRI EFECTUATE
Primele două rânduri de țigle s-au montat pe streașină în pat de mortar pe bază de var după curățarea prealabilă a surplusului de mortar de la ultima
intervenție. În prealabil a fost necesară montarea pe aruncători a cărligelor pentru jgheaburi.
Lații istorici ciopliți din esență de brad au fost păstrați și s-au înlocuit doar cei degradați după o inspecție vizuală atentă. Lații noi au fost debitați mecanic. În zonele în care secțiunea neregulată a laților istorici a permis alunecarea țiglelor s-au selecționat și folosit țigle cu ciocul mai lung. Coamele
istorice de pe muchii au fost refolosite și montate umed. După remontarea învelitorii s-au montat jgheaburile și burlanele noi.
S-au făcut unele sondaje de parament pe pereții interiori ai bisericii cu ajutorul specialiștilor. S-au descoperit mai multe datări și inscripții pe lați,
țigle și cărămizi. De asemenea s-au înlocuit țiglele și coamele degradate sau lipsă de pe învelitoarea turnului clopotniță și s-a înlocuit paratrăznetul
vechi, nefuncțional.