PREZENTARE GENERALA (istoric, descriere monument):
Istoria pământului pe care ulterior se va înălţa ansamblul bisericii se leagă de schitul de măicuţe care, în anul 1759, este atestat documentar prin atribuirea sa în cadrul proprietăţii funciare a lui Toader Curt. Conform documentului, schitul măsura „30 de stângeni în lung şi 30 de stângeni în lat”, adică aproximativ 50 de metri pătraţi. La 1802, Vasile Curt termină de construit biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în curtea schitului.
În anul 1832, Alecu şi Anna Curt construiesc între biserică şi proprietatea lor o clopotniţă în stil baroc şi un zid de incintă cu 15 statui. În 1858 inaugurează în curtea bisericii cripta familiei, încununată de un monument funerar. Conform inscripţiilor de pe laturile de nord şi sud ale soclului funerar, motivul pentru care cei doi au inaugurat această criptă a fost comemorarea morţilor a şase dintre copiii lor.
Ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” are în componență următoarele obiecte:
- Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, cod LMI cod LMI BT-II-m-B-01990.01, datare 1802;
- Turn Clopotniță, cod LMI cod LMI BT-II-m-B-01990.01, datare 1832;
- Zid de incintă, cod LMI cod LMI BT-II-m-B-01990.01, datare 1832, ce face obiectul prezentei intervenții de urgență.
Alipită clopotniţei pe latura de est, poarta cu statui este lungă de aproximativ 29 metri şi lată de un metru. Aceasta este alcătuită din şapte niveluri de trepte, înălțimea medie a unei trepte fiind de 50 de centimetri. Poarta atinge o înălţime de 5 metri de la nivelul solului în punctul maxim şi de aproximativ 2 metri în punctul minim. Este construită din zidărie de cărămidă cu mortar de var-nisip, cu coronament din lespezi de piatră la nivelul treptelor şi ornamentată cu profilaturi verticale din mortar, al cărui ritm corespunde cu poziţiile statuilor. La nivel central, zidul prezintă o deschidere boltită prin care se făcea accesul în clopotniţă. În prezent, retencuirile locale cu mortar de ciment dau un aspect inestetic zidului și favorizează infiltrațiile din apă ascensională în masa zidăriei.
Cele 15 statui de poartă sunt sculptate din blocuri de calcar local de calitate slabă şi prezintă degradări vizibile. Pentru interpretare, ele trebuie tratate ca un grup statuar de 12 Apostoli în mărime naturală, în centrul cărora se află Isus Hristos cu globul crucifer, flancat de doi îngeri care se roagă.
Majoritatea Apostolilor nu sunt individualizaţi nici după canoanele ortodoxe, nici după cele catolice. Au ca atribute suluri, cărţi sau cruci, ceea ce indică o influenţă mai degrabă bizantină în reprezentare. Întâmplătoare pare a fi şi tratarea părului facial, în defavoarea abordării sale ca semnalment important, fie că este vorba de lungimea sau de absenţa sa.
Sculpturile nu se remarcă printr-o calitate artistică deosebită, rareori statuile se desprind din bloc pentru a saluta sau a face mişcări dinamice. Chiar şi în operele de mare calitate ale artei bizantine, se obişnuieşte ca Apostolii să fie reprezentaţi în grup şi simbolizaţi doar prin numărul lor şi, unde condiţiile permit, prin prezenţa unor nimburi sau a unor atribute generice. În cazul de faţă, ambiguitatea reprezentării pare să se afle în strânsă legătură cu aptitudinile sculptorului şi cu calitatea pietrei folosite.
SITUATIE ANTERIOARA INTERVENTIEI (degradari si alte probleme): Zidul de incintă prezenta o serie de degradări cauzate de lipsa unor lucrări de întreținere și intervenție, iar când acestea au fost realizate, au fost executate cu materiale incompatibile.
Zidul de incintă a fost realizat din zidărie de cărămidă cu mortar de var-nisip, având la partea superioară un coronament din lespezi de piatră pe care sunt amplasate statuile. Zidul era protejat cu o tencuială de epocă, pe bază de var-nisip, zugrăvită ocru deschis, cu accente zugrăvite în alb. Asupra acestor tencuieli s-a intervenit în ultimul deceniu și au fost executate “reparații” cu mortare pe bază de ciment, incompatibile cu materialul original, menținând în masa zidărie umezeala provenită din apa ascensională. Acest lucru a condus la apariția fenomenului de gelivitate, care a determinat apoi freabilizarea cărămizilor și, mai sus, a pietrei. În plus, tencuielile aveau un aspect inestetic, fiind realizate pe forme nedefinite.
Deseori monumentele din piatrã sunt atacate de diverse specii de microorganisme, de la cele inferioare ca bacterii și fungi, la microorganisme superior organizate cum sunt algele și mușchii, ce produc pietrei numeroase degradãri.
Piatra, chiar dacã este un material anorganic, poate constitui un mediu prielnic pentru dezvoltarea tuturor categoriile de organisme: bacterii, fungi, alge, licheni, mușchi sau chiar plante superior organizate. Acestea se pot dezvolta pe pietre în condițiile în care au un conținut ridicat de umiditate, fiind active cu precãdere pe calcare și gresii calcaroase, situație întâlnită și în cazul nostru.
Astfel, se puteau observa depuneri aderente, cruste și distrofii cromatice cauzate de biodegradările pietrei.
LUCRARI EFECTUATE: Scopul intervenției a vizat punerea în siguranță a zidului de incintă prin eliminarea lucrărilor care au condus la acumularea umidității în masa zidăriei și, mai apoi, la freabilizarea cărămizilor, a coronamentului de piatră de la baza statuilor și a statuilor propriu-zise.
Astfel, am îndepărtat tencuiala din mortar de ciment de pe laturile de sud, est și nord ale zidului, după care am făcut injectări în masa zidăriei, în zonele sensibile, cu mortar fluid de var hidraulic, urmând apoi rezidiri punctuale cu cărămidă plină și rostuiri. Paramentul zidului a fost finisat cu o tencuială și tinci pe bază de var hidraulic.
Împreună cu restauratorii ce ni s-au alăturat, am biocidat și am îndepărtat de pe statuile și coronamentul din piatră, depunerile biologice, cu instrumentar adecvat.
Întrucât statuile vor rămână în continuare expuse intemperiilor și acestea prezentau exfolieri parțiale și demineralizări ale pietrei, ele au fost la final tratate preventiv cu o soluție de restaurare pe bază de etil-silicați. Astfel, am prelungit perioada în care pot aștepta o intervenție majoră de restaurare.
LOCATIE (sat, comuna, judet): Sat Hilișeu-Crișan, com. Hilișeu-Horia, jud. Botoșani